Categorii
De meditat ... Leadership

15 legi de nepretuit ale cresterii – J. Maxwell

Cele 15 legi supreme ale dezvoltarii personale (Pune-le in practica pentru a-ti atinge potentialul maxim)

Are there tried and true principles that are always certain to help a person grow? John Maxwell says the answer is yes. He has been passionate about personal development for over 50 years, and for the first time, he teaches everything he has gleaned about what it takes to reach our potential. In the way that only he can communicate, John teaches . . .

  • The Law of the Mirror: You Must See Value in Yourself to Add Value to Yourself
  • The Law of Awareness: You Must Know Yourself to Grow Yourself
  • The Law of Modeling: It’s Hard to Improve When You Have No One But Yourself to Follow
  • The Law of the Rubber Band: Growth Stops When You Lose the Tension Between Where You are and Where You Could Be
  • The Law of Contribution: Developing Yourself Enables You to Develop Others

John Maxwell’s The 15 Invaluable Laws of Growth will help you become a lifelong learner whose potential keeps increasing and never gets „used up.”

Categorii
Folcorul nostru romanesc Muzika

Toto Cutugno cantand o celebra piesa romaneasca…

Iata-l pe Toto la Cerbul de aur, intr-un oras de suflet, Brasov, interpretand piesa Ciobanas cu 300 de oi

Categorii
Folcorul nostru romanesc Muzika

Maria Tănase – Ciuleandra

 

Maria Tănase – Ciuleandra

Foaie verde siminoc,
Tineti Ciuleandra pe loc,
S-inc-odata mai baieti,
Hop s-asa s-asa.

Tineti-o flacai asa,
Pan-o ajunge Puica,
S-inc-odata mai baieti,
Hop s-asa s-asa.

Intariti-o nitelus
Ca ajunge acus-acus
S-inc-odata mai baieti,
Hop s-asa s-asa.

Mai intariti-o de-un pas,
C-a ajuns si n-a ramas,
S-inc-odata mai baieti,
Hop s-asa s-asa.

Doua fire, doua paie,
Luati Ciuleandra la bataie,
S-inc-odata mai baieti,
Hop s-asa s-asa.

Tot asa, ca nu ma las,
Ca sunt cu Puica pe-un pas,
S-inc-odata mai baieti,
Hop s-asa s-asa.

Doua fire, doua paie,
Ia Ciuleandra la bataie,
S-inc-odata mai baieti,
Hop s-asa s-asa.

S-inc-odata mai baietï,
Hop s-asa s-asa!

Categorii
De meditat ...

Bei o cafea cu mine…?

Un profesor de filosofie stãtea în fata clasei având pe catedrã câteva lucruri. Când ora a început, fãrã sã spunã un cuvânt, a luat un borcan mare gol, pe care l-a umplut cu mingi de tenis.

I-a întrebat pe studenti dacã borcanul este plin si acestia au convenit cã era. Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l usor.

Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de tenis. I-a întrebat din nou pe studenti dacã borcanul era plin iar acestia au fost de acord cã era.

Profesorul a luat dupã aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenti cum stãtea treaba iar acestia au rãspuns în cor „pliiin”!  

Profesorul a scos de sub catedrã douã cesti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de aceastã datã definitiv.  

Studentii au râs.

Dupã ce hohotele s-au domolit, profesorul spus: „Acum as dori sã întelegeti cã acest borcan reprezintã viata voastrã.

 Mingiile de tenis reprezintã lucrurile importante pentru voi: familie, copii, sãnãtate, prieteni si pasiunile voastre.

 Dacã totul ar fi pierdut în afarã de acestea, viata voastrã ar fi tot plinã.

Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã pentru voi: serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor mãrunte.

Dacã veti începe cu nisipul, nu veti mai avea unde sã puneti mingile de tenis si pietricelele.

La fel si în viatã, dacã îti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodatã timp pentru lucrurile importante pentru tine.

Acordã atentie lucurilor importante pentru fericirea ta. Joacã-te cu copiii, iesi cu sotia în oras la cinã, joacã tenis, vei avea suficient timp altã datã sã faci curat sau sã repari cine stie ce dispozitiv.

Ai, în primul rând grijã de mingiile de tenis, ele conteazã cu adevãrat. Stabileste-ti prioritãtile, restul e doar nisip…”  

Unul dintre studenti a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele douã cãni de cafea. Profesorul a zâmbit:  

„Mã bucur cã întrebi asta, ele vor doar sã arate cã, oricât de plinã ar pãrea viata ta, e loc întotdeauna pentru douã cãni de cafea, împreunã cu un prieten..”

 

Categorii
De meditat ... De'ale familiei Sa zambim :)

Pentru noi barbatii … :))

 

Un barbat si o femeie erau casatoriti de peste 60 de ani.

Ei impartaseau totul si discutau despre orice. Nu aveau secrete unul fata

de celalalt, cu exceptia unei cutii de pantofi pe care femeia o tinea

pe dulapul ei de haine, si, despre care l-a atentionat pe sotul ei sa

nu o deschida sau sa intrebe de ea vreodata.

 

In toti acei ani, el nici nu s-a gindit la cutie, dar intr-o zi,

batrinica se imbolnavi foarte tare si doctorii ziceau ca nu prea mai

are sanse sa se traiasca. Incercind sa puna toate lucrurile in

ordine, batrinelul a luat cutia de pantofi de pe dulap si a pus-o

linga patul sotiei sale..

 

Era si ea de acord ca era timpul sa afle si sotul ei ce era in

acea cutie.Cind a deschis-o, in cutie erau doua papusi crosetate si o

gramada de bani, in total vreo 25.000 de dolari.

El a intrebat-o

despre continutul acestei cutii.’Cind ne-am casatorit, spunea ea,

bunica mea mi-a spus ca secretul unei casatorii este sa nu te certi

niciodata. Spunea ca intotdeauna cind ma suparam pe tine, sa tac din

gura si sa crosetez o papusica’………

 

Batrinelul era atit de impresionat, incit abia isi putea stapini

lacrimile. Doar doua papusi erau in cutie ! Ea fusese suparata

numai de doua ori in toti acesti ani in care au trait impreuna.

Nu mai putea de fericit!

‘Iubito, spuse el, inteleg existenta papusilor, dar toti acesti bani?’

‘Oh, zise ea, acestia sunt banii pe care i-am obtinut din vinzarea

papusilor’…..

 

RUGACIUNE :

Doamne, ma rog sa-mi dai intelepciune sa-mi inteleg sotul; iubire ca

sa pot sa-l iert; si rabdare pentru toanele lui. Pentru ca Doamne, daca

as cere putere, ma tem ca l-as bate prea tare. Amin !

Categorii
Biblice De meditat ...

Un scris cu … pixul nu e intotdeauna ieftin

Iata o intamplare din care putem trage invatatura.

 

Un comerciant de articole de papetarie a încercat sa-l convinga un director al unei companii dintr-un anume oras, sa comande si sa cumpere, cincisute de pixuri cu pasta. Cand comerciantul  a crezut ca a reusit sa-l convinga pe noul cumparator sa faca aceasta investitie si a început sa scrie comanda în facturier, directorul companiei l-a oprit deodata, zicîndu-i: „ Opreste-te; nu mai scrie nimic, pentru ca renunt la comanda !

 Surprins de aceasta schimbare neasteptata, comerciantul a parasit biroul directorului foarte manios.

 Mai tarziu seful comerciantului întalnindu-l pe acest director l-a întrebat : de ce ai anulat comanda pentru cele cincisute de pixuri cu pasta, recomandate de angajatul meu ? Mai întrebi de ce; i-a raspuns directorul. Angajatul tau a discutat cu mine o jumatate de ora aratandu-mi toate beneficiile pe care le pot avea folosind aceste pixuri. spunându-mi ca  folosind aceste pixuri pot sa-mi cresc chiar si profitul companiei, iar toti cei ce îi vor vedea pe angajatii companiei mele folosindu-le, îi vor invidia.

 Cand însa angajatul tau a început sa scrie factura, am observat ca el folosea un pix cu cerneala produs de o alta firma. Pentru ca el  nu folosea produsele pe care încerca sa mi le vînda, am anulat comanda !

 Nu este nimic mai dezamagitor în viata, decît a spune un lucru si a face cu totul altceva. Este adevarata declaratia : „Ceea ce facem, vorbeste mai tare decat ceea ce spunem !” Oamenii de astazi sunt obositi de atatea reclame care nu sunt conforme cu realitatea. De aceia sa luam bine seama ca nu cumva prin viata noastra spirituala, sa-i înselam pe cei care ne urmaresc,  spunand una si înfaptuind cu totul  altceva.

Categorii
Folcorul nostru romanesc Muzika

Piesa Lie Lie Ciocarlie interpretata de Mihai Traistariu

Mihai Traistariu, originar din acelasi oras ca si mine, Piatra Neamt, nascut in decembrie 1976, ca si subsemnatul,  interpreteaza o piesa de folclor romanesc legata de motivul ciocarliei.

Va invit sa savurati

Categorii
Despre bucate

Reţete din Delta Dunării

 

Delta Dunării este un loc unic, fascinant, cu oameni primitori şi descurcăreţi. O excursie aici nu este completă fără experienţa culinară care la rândul ei este specială: peşte, peşte, peşte, Delta Dunării este raiul iubitorilor de peşte!

Am ales câteva reţete care să vă ducă în atmosfera de acolo!

Scrumbie umplută cu verdeţuri

Timp de preparare: 

1 ora si 20 minute (complexitate redusa)

Ingrediente: 

6 buc.scrumbie poaspata
2-3 lamai
o legatura patrunjel proaspat
coditele,foile de la o legatura ceapa verde
o legatura marar proaspat
sare,piper,busuioc dupa gust

Mod de preparare: 

Pestele se curata, se spala bine,se sterge sau se lasa la zvantat,dupa care se cresteaza pe burta pana la sira spinarii, ca sa intre cat mai multa compozitie. Scrumbia nu trebuie crestata pe laterale asa cum se procedeaza la scrumbia pe gratar! Se umplu cu amestecul din verdeturile tocate marunt, sare, piper,busuioc si putina zeama de lamaie. Se presara scrumbiile cu putina sare si se aseaza pe ea felii de lamaie.
Apoi, se infasoara in folie de aluminiu unsa in prealabil cu putin ulei si se da la copt pe gratarul incins sau la grill. Se servesc cu multa lamaie.

Pofta buna!

Reţeta îi aparţine Valentinei Ioniţă.

Un alt preparat delicios din Deltă este borşul de peşte cu leuştean, dar trebuie neapărat să încercaţi şi nişte chifteluţe din peşte sau o saramură de crap.

Voi ce alte preparate din peşte gătiţi?

 

Articol realizat de echipa

Gustos

Categorii
Despre bucate

Baclavaua, de Radu Anton Roman

Regina dulciurilor orientalo-levantino-mediteraneene, baclavaua apartine, de drept, culturii antice, de unde a ajuns peste tot, la arabi si la greci, la armeni si la turci, la tatari si la sotiile de contabil din Valahia, la dobrogeni si la o tanti de a mea din Pangarati.


Aluat:

  • 1 kg faina buna, bine uscata
  • 1 ou
  • 1 lingurita de unt
  • 1 paharel de vin alb, cat de bun (se indoaie semiluna de necaz)

Se framanta bine, cu apa calduta, pana iese un aluat moale, care se lasa sa astepte

Umplutura:

  • 1 caus de unt topit
  • juma’ de kil de nuci pisate (sau migdale)
  • 1 litra de zahar

Dupa ce s-a odihnit, aluatul se imparte în 30 de guguloaie.
Fiecare guguloi se intinde foaie dreptunghiulara, subtire sa poti citi ziarul prin dansa.
Se unge o tava rotunda (de arama era ea candva).
Se stropeste fiecare foaie cu unt si se presara cu nuci si zahar.

La orientali, adica la turci si tatari, se impacheteaza ca o scrisoare, adunand colturile la mijloc, o data si inca o data (adica de doua ori, observa nepoata-mea de cinci ani, care e inteligenta pentru ca nu se uita la televizor, ci la poze).

Se unge tava, se potrivesc baclavalele, se mai scalda inca o data in unt si se dau la cuptor, pe foc potrivit.
La alti orientali, adica la armeni, greci si la nevestele de contabili se intind foi cat tava, care se suprapun apoi, foaie-umplutura-foaie-umplutura-foaie, pana se termina toate.

Sirop:

  • 1 kg zahar
  • vanilie, scortisoara, apa de trandafiri
  • 1 jumatate litru de apa

Se fierb impreuna si, cand s-au rumenit baclavalele, se toarna in tava.
Se dau la gustat numai a doua zi, timp in care lucrarea s-a desavarsit. La turci, portiile sunt triunghiulare. La ceilalti, care cum il taie capul si-i taie cutitul (tanti Caliopi le taie patrate, cand apuca, pentru ca, daca a ajuns nenea Lica primul la tava, e prea tarziu, nu mai are ce taia).

Daca veti incerca, veti afla ca baclavaua este una din acele gateli care tin de magie: din putine si foarte banale lucruri, iese un miracol (as spune chiar ca bucataria insasi e, uneori, o magie, daca nu mi-ar fi frica de ranjetul ironic pe care il reflecta, in momentul asta, foaia asta).


Reteta face parte din colectia “Povestile Bucatariei Romanesti”, publicata si distribuita impreuna cu Jurnalul National.

Din 16 iulie, Jurnalul National iti aduce o noua colectie de… povesti. De data aceasta, o colectie care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca nimanui, dar mai ales din bucataria nimanui: “Povestile Bucatariei Romanesti”. Timp de sapte saptamani, Jurnalul National iti aduce, in fiecare vineri, o colectie bogata in retete traditionale, numai bune de gatit: se adauga un soi unic de savoare si cele mai fine condimente… Totul sub semnatura unica a lui Radu Anton Roman. Din 1999, data aparitiei primei editii a cartii (titlul initial: “Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti”), continua sa fie un best-seller, in editii succesive, care aduc mereu imagini reinnoite asupra gastronomiei traditionale. Este prima carte de bucate romaneasca imbogatita cu povestiri si elemente de etnografie si antropologie culinare, un adevarat monument editorial al acestui domeniu.

Volumul I va “aduce” dinainte Doborgea si Campia Romana. Va invitam intr-o calatorie culinara cu preparate de exceptie!  Tot in acest prim volum veti regasi o “harta” completa a podgoriilor si vinurilor romanesti. Cele sapte volume ale colectiei se dezvolta pe regiuni, urmand firul epic al autorului. In plus, fiecare volum este bogat ilustrat, cu fotografii ale preparatelor culinare.

Jurnalul National va ofera de aceasta data altfel de retete… pline cu suflet. Noutatea acestui proiect consta in continutul cartii – prin textele mai putin cunoscute ale lui Radu Anton Roman, dar si in marturiile prietenilor de suflet ai lui Radu Anton Roman: Andrei Plesu, Cristian Tabara, Mihai Oroveanu, care vin cu povestiri despre marele gurmand roman si cu re]ete speciale. De asemenea, veti gasi imagini speciale cu Radu Anton Roman si fotografii etnografice, precum si imagini din expozitiile tematice ale Muzeului Satului “Dimitrie Gusti” si ale Muzeului Taranului Roman.

“Povestile Bucatariei Romanesti” fac parte dintr-o colectie fascinanta numita sugestiv… “Retete de Colectie”. Asadar, nu ratati primul volum, de vineri, 16 iulie care va poarta prin…Dobrogea si Campia Romana! Spor la gatit!

Articol realizat de echipa

Gustos

Categorii
Despre bucate

Scrumbia de Dunare

Magnifica scrumbie de Dunăre se găteşte în ţara ei, adică la Tulcea şi la Galaţi, în primul rând la grătar şi la cuptor. Se mai poate face şi prăjită, marinată sau plachie, şi ciorbă şi oricum (găsiţi reţete şi aici şi-n alte cărţi mai bune) dar tot nu iese mare lucru de capul ei, că-i prea grasă şi nici nu se întâlneşte bine cu alte unsori încinse. Se conservă curent la sare şi apoi la fum.

La cuptor ori grătar:
4 scrumbii
hârtie pergament (dacă vreţi)
1 legătură de pătrunjel verde
sare, piper – cam de o poftă
1 lămâie

Scrumbiile se grijesc de maţe, apoi se crestează des pe lăţime, după obiceiul de la Dunăre, ca să se pătrundă
Se freacă cu sare şi piper
Se înveleşte îngrijit fiecare pescuţ în hârtie pergament (dichis domnesc, lipovenii şi haholii nici n-au auzit de aşa ceva) unsă cu ulei (mai nou, e perfectă folia de aluminiu)
Se pun în cuptor, pe tavă, la foc mic, sau direct pe grătar, la jar potolit

Când e gata – cam 20 de minute – se desface din hârtie, cu grijă, să nu se piardă sosul. Se aşază în farfurie, şi se presară cu pătrunjel verde tocat.
Sosul fierbinte se amestecă într-o căniţă cu zeamă de lămâie şi se toarnă ploaie peste peşte.
Se poate face la cuptor ori la grătar şi fără foaie de pergament. Atunci scrumbia trebuie unsă bine cu ulei, la fel tava sau grătarul.
Nu e la fel de bună ca atunci când e învelită, pentru că se usucă şi prinde gust de la untdelemn. Alţii o învelesc în aluat, dar făina absoarbe sucul fin al peştelui.

Vinul alb şi sec, ca o tăietură de brici printr-un gând vechi, al scrumbioarei fine şi albe la carne este Riesling-ul, fie de la Aliman, impetuos, răcoritor şi vioi, cu gust dis­cret de piersică, fie de Valea Nucarilor, cu puţin catran picurat pe ţesătură de fructe.
Eu îl prefer totuşi, mărturisesc spăşit, pe cel de la Medgidia: deşi se complace în bruscheţea unui vin de câmpie, are în schimb (în ultimul timp) o frăgezime şi o mireasmă mai pregnante şi mai ataşante, mai legate de bobul copt de strugure decât oriunde în Dobrogea, ceea ce-l face frate cu scrumbia cea nobilă (şi comparabil cu Riesling-ul de la Blaj).

 

Articol realizat de echipa

Gustos