Categorii
Evenimente crestine Mapamond Rugaciune

Doru Neamtu – romanul acuzat in SUA a fost judecat

doru and harry

 

Doru Neamtu, romanul acuzat in Statele Unite de incalcarea legislatiei datorita faptului ca a predicat intr-un loc public a fost, conform declaratiilor aparatorului sau, achitat.

Redam mesajul transmis de avocatul său, după câștigarea procesului.

Dumnezeu a raspuns copiilor sai, si s-a aratat Atotputernic astazi in tribunalul din Tempe. Fratele nostru Doru Neamtu a fost achitat de orice incalcare a legii!  Judecatoarea a decis ca nu exista nici o evidenta ca Doru a incalcat vreo lege atunci cand l-a predicat pe Isus si a respins si anulat “cazul” impotriva lui Doru.  Dosarul lui Doru va fi corectat, si nicio urma nu va ramane de arestul lui nedrept.

Ce mare har!  Ce mare Dumnezeu!  Raspunsul vostru fenomenal la apelul de rugaciune m-a coplesit si umilit.  Am intrat in tribunal astazi constient de faptul ca mii si mii de razboinici in rugaciune sunt in spatele nostru.  Dumnezeu ne-a dat liniste, pace, intelepciune si curaj, iar la momentul potrivit ne-a daruit victoria finala.

“Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra?  Cine va ridica para impotriva alesilor lui Dumnezeu?” (Rom. 8:31,33).

Doru este fericit sa fie achitat si abia asteapta sa vina Vineri seara, cand se va afla pe acelasi colt de strada predicand dragostea lui Dumnezeu cu si mai multa ravna.

Va multumesc pentru rugaciunile si incurajarile voastre!  Dragostea si Credinciosia voastra, cat si sprijinul sacrificial pe care multi dintre voi il acordati misiunii CLAR – Liberty Counsel, fac aceste victorii posibile pentru copiii lui Dumnezeu.

Fie ca si in victoria aceasta, ca si in toate celelalte, Numele lui Isus sa fie laudat, glorificat si inaltat mai presus de orice nume.

Al Vostru Pentru Libertate,

Horatio G. Mihet

 

Preluat din Revista „Crestinul Azi”

Restul articolului AICI

Categorii
De meditat ...

Pasul dintre timp şi veşnicie este scurt, dar teribil – Florin Ianovici

“Pasul dintre timp şi veşnicie este scurt, dar teribil.”

Timp este ceea ce ai sub soare. Vesnicia e ceea ce vom avea dincolo de soare.

Fiecare zi este un: pe locuri, fiti gata, start! E un timp dat fiecaruia pentru o cursa in care alergi, o cursa numita viata. Cronometrul este pornit de la nastere si nu are buton de “pause”.

La final de alergare premiul esti tu! Daca vei fi alergat dupa randuiala atunci vei fi laureat o vesnicie. Daca ai alergat haotic, spasmotic si dupa regulile tale atunci vesnicia va fi usturatoare.

Cursa aceasta nu iti apartine. Ai fost inscris in ea. Daca insa vei consimti sa alergi staruitor spre premiul chemarii ceresti in Hristos, atunci ea va deveni cursa credintei.

Cursa aceasta nu iti apartine dar cineva te va minti ca poti sa alergi cum vrei tu si spre ce vrei tu si ca poti sa iei cursa in mainile tale. Te va minti ca poti fi echipat cum vrei tu si ca nu conteaza cum si spre ce alergi cata vreme esti castigator.

In cursa credintei nu se alearga solitar si nu concurezi cu semenii. Nu e un sprint ci un maraton. Se alearga in pluton si nu se contabilizeaza vedetele ci unitatea si disciplina alergarii.

Cineva te va minti spunand ca blitzul conteaza si sa te dai in figuri. Tu sa nu asculti minciunile…!

Pasul dintre timp si vesnicie este scurt, dar teribil. Foloseste timpul bine ca sa dobandesti fericita vesnicie!”

Categorii
Mapamond Rugaciune

Cerere de rugaciune

Primita mai tarziu pe e-mail, si data mai departe dar inca actuala

CLAR - Liberty Counsel

Dragi Prieteni,

In doar cinci zile – Miercuri, 16 Ianuarie la 1:30 Arizona time – fratele nostru roman Doru Neamtu va fi judecat in Tempe, Arizona.  Pot sa contez pe rugaciunile voastre?

doru and harry

Seara de Vineri, 28 Septembrie 2012 l-a gasit pe Doru in acelasi loc unde el se afla cu mai multi tineri romani de ani de zile:  pe un trotuar public in Tempe, Arizona (exact in locul unde poza asta a fost facuta).  Impreuna, ei il predicau pe Isus celor care alearga inspre iad.  Multi oameni s-au rugat sa-l primeasca pe Isus in viata lor chiar in acest loc.

 

Politistilor din Tempe insa nu le-au cazut bine acest lucru.  Se pare ca ei au rezolvat toate problemele si crimele orasului, asa ca de mai multa vreme incoace il hartuiesc pe Doru, încercând sa-l intimideze, sa-l amenințe, si sa stinga flacara evangheliei in acest loc intunecat.
In seara aceasta, Doru a fost arestat, incatusat si închis la închisoarea din Tempe pentru câteva ore ca si un criminal de rând.
Crima lui Doru?  Politistii din Tempe spun ca a vorbii despre Domnul Isus pe strada publica, si a oferi gratis mantuirea sufletelor prin jertfa lui Isus este de fapt „aggressive solicitation” (solicitatie agresiva), o crima sub legea orasului.
Culmea ironiei este ca tatal lui Doru a cunoscut bine inautru celulelor comuniste, pentru ca l-a predicat pe Isus in Romania comunista.  Familia lui Doru a venit in Tara Libertatii pentru acelasi motiv ca multi dintre voi – tocmai pentru ca sa scape de astfel de persecutie.  Si de ani de zile, Doru a predicat Evanghelia in tari Asiatice care sunt cu adevarat ostile Cuvantului, fara ca sa fie arestat sau inchis.  Dar politistii din Tempe sunt prezenti la datorie.
Problema lor este ca avem inca o Constitutie in Tara Libertatii, care garanteaza libertatea cuvantului in locuri publice, chiar si copiilor lui Dumnezeu!
Rugati-va impreuna cu mine ca polițiștii din Tempe sa învețe ca ei sunt robii Constitutiei, si ca nu o pot călca in picioare!  Rugati-va pentru curaj pentru Doru (el l-a marturisit pe Isus chiar si in inchisoare, si in fiecare Vineri seara de atunci pana acum exact in acelasi loc unde a fost arestat).
Rugati-va de asemenea pentru intelepciune si claritate pentru mine, si pentru Judecatoarea din Tempe.  Rugati-va ca Libertatea si Adevarul sa triumfe, si Miercuri Constitutia sa fie reintoarsa din exil in Tempe.
L-am vazut pe Tatal nostru la lucru pentru copiii Sai asa de multe ori.  Avand certitudinea interventiei Lui prin rugaciunile voastre, raman deci
Al Vostru Pentru Libertate,

Horatio G. Mihet  
President
  
Centru de Libertate American Roman (CLAR)

Senior Litigation Counsel 
    
Liberty Counsel

 

Categorii
Romanesti

Luceafarul … Eminescu

În urmă cu 163 de ani, la data de 15 ianuarie, se năştea luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Totodată, astăzi sărbătorim Ziua Culturii Naţionale.

 

 

Categorii
Mapamond Resurse

Ceva nou pe strazile din Olanda

Limba romana pe strazile din Olanda,  din pacate nu ca o lauda!!!

 

 

Categorii
Uncategorized
Categorii
Biblice De meditat ... Resurse

Scrisoarea de dragoste a Tatalui

O scrisoare din partea lui Dumnezeu pentru tine


Copilul Meu….

Tu poate nu ma stii, dar eu te cercetez de aproape si te cunosc
Stiu cand stai jos, si cand te ridici
Si cunosc toate caile tale
Pana si perii de pe cap ti i-am numarat
Caci esti facut dupa chipul Meu
In Mine ai viata, miscarea si fiinta
Pentru ca esti al Meu
Te cunosteam dinainte de a te fi nascut
Te-am ales mai dinainte
Nu esti o greseala, pentru ca toate zilele tale erau scrise deja in Cartea Mea
Stabilisem precis data nasterii tale, si locul unde vei locui
Esti o faptura asa de minunata
Caci te-am tesut in pantecele mamei tale
Si te-am ocrotit pana in ziua in care te-ai nascut
N-am fost inteles de cei care nu ma cunosc
Nu sunt departe, sau aprig, ci sunt expresia dragostei depline
Iar dorinta Mea e sa-mi arat dragostea fata de tine
Pentru simplul motiv ca-Mi esti copil si ca-ti sunt Tata
Si-ti pot oferi mai multe decat ar face vreun tata pamantesc
Pentru ca Eu sunt Tatal perfect
Fiecare dar bun pe care-l primesti vine din mana Mea
Fiindca Eu iti stiu nevoile
Planul Meu penttru viitorul tau a fost intotdeauna plin de speranta
Pentru ca te iubesc cu o dragoste vesnica
Gandurile Mele fata de tine sunt nepatrunse si mai multe decat nisipul marii
Ma bucur de tine cu o mare bucurie
Si nu voi inceta sa-ti fac bine
Pentru ca esti comoara Mea
Si vreau sa pun in tine intreaga inima Mea si intreg sufletul Meu
Si vreau sa-ti arat lucruri mari si minunate
Daca ma vei cauta din toata inima, Ma vei gasi
Fa din Mine desfatarea ta, si-ti voi da tot ce-ti doreste inima
Pentru ca Eu dau dupa placerea Mea
Si sunt gata sa-ti fac mai multe decat poti crede
Pentru ca Eu sunt cel mai mare sprijinitor
Si de asemenea, sunt Tatal care te mangaie in toate necazurile tale
Cand inima ti-e franta, iti sunt aproape
Ca un pastor ce-si poarta mielul in brate, asa te port Eu in inima Mea
Odata iti voi sterge lacrima de la ochi
Si voi indeparta orice durere pe care ai cunoscut-o n lumea aceasta
Eu sunt Tatal tau si te iubesc cum imi iubesc Fiul, pe Isus
Pentru ca dragoistea Mea, in Isus a fost aratata
El este intiparirea fiintei Mele
Si a venit sa-ti arate ca sunt de partea ta, si nu impotriva ta
Si sa-ti spuna ca nu-ti tin in seama pacatele
Isus a murit pentru ca tu si cu Mine sa fim impacati
Moartea Lui a fost ultima Mea dovada de dragoste fata de tine
Am dat tot ce-am iubit pentru ca sa pot primi dragostea ta
Daca accepti darul Fiului Meu, Isus, Ma primesti pe Mine
Si nimic nu te va desparti de dragostea Mea de acum inainte
Hai acasa si te voi duce prin slava cerurilor, cea mai mare din catre s-au vazut vreodata
Am fost intotdeauna Tata, si voi fi intotdeauna Tata
Intrebarea e: „Vrei sa fii copilul Meu?”

Cu drag,
Tatal Tau, Dumnezeul atotputernic

Alfa Omega TV – http://www.alfaomega.tv

Categorii
Evenimente crestine Leadership Resurse

Pentru cei interesati – Study with Ravi and Alister McGrath at the 2013 RZIM Summer Institute

June 9 – 14, 2013

The key to effective and holistic apologetics is to properly understand the nature, life, and work of Jesus Christ over and against competing worldviews and popular distortions, Christian or otherwise. Although, many are familiar with the depiction of Christ as the light of the world in John’s first epistle, few have given serious thought to what John means when he equates Christ with light. There are numerous well-meaning but insufficient treatments of Jesus on the part of his believers, epitomized by the phrase “Jesus is the answer.” There is a real need for a deeper understanding of who Jesus is and why he is the “light of men.”

The goal of the RZIM Summer Institute 2013 is to foster a more robust understanding of the nature, life, and work of Jesus Christ, and to motivate and equip its participants to make comprehensible to others why Christ is the light of the world.

WHAT IS THE RZIM SUMMER INSTITUTE?

The RZIM Summer Institute is a concentrated week of study conducted by RZIM speakers and multiple adjunct lecturers. The week is a series of five sessions broken out by topic and emphasis, as well as daily corporate worship and devotions. The Summer Institute also provides a special elective track based on one’s interest of the following: church, university, marketplace, or arts. It aims to address the most pressing needs of the church in America today. It also provides an answer to the often stated request for an in-depth training program within the United States. Capacity is limited to approximately 150 attendees.

During the worship, devotions, fellowship time, we will share how the RZIM team gains critical insights into our culture and how they engage an increasingly secular world both on a popular and an academic level. But we also hope to invest personally in you.

One of the greatest rewards of the RZIM Summer Institute is the availability of the speakers.  This is a place where one-on-one interaction is not only possible but also encouraged.  These speakers are interested in your journey and the calling God has placed on your own life.

VENUE

The RZIM Summer Institute is held at Wheaton College, located in Wheaton, Illinois. Situated 25 miles west of culturally rich Chicago, Wheaton College offers a convenient site for the Summer Institute with its close proximity to both O’Hare International Airport (ORD) and Midway Field (MDW). Founded in 1860 by visionary Jonathan Blanchard, Wheaton College exists today as a stronghold of Christian higher learning. Since the college’s founding, Wheaton remains true to its motto,“For Christ and His Kingdom.”

One of the many highlights of the college is the Billy Graham Center, which houses the Billy Graham Center Museum. Visitors to the museum will enjoy a unique visual overview of the history of Christian evangelism and its influence on American society. With rare artifacts and interactive displays that begin with the early history of America and climax with a powerful walk-through presentation of the gospel message, the museum offers a unique depiction of missions, evangelism, and contemporary Christian art.

Another unique feature of Wheaton College’s campus is The Marion E. Wade Center. The Wade Center houses a major research collection of the books and papers of seven British authors: Owen Barfield, G.K. Chesterton, C.S. Lewis, George MacDonald, Dorothy L. Sayers, J.R.R. Tolkien, and Charles Williams. In addition, the Wade Center has a museum where such pieces as C.S. Lewis’s family wardrobe and writing desk, J.R.R. Tolkien’s desk, Pauline Baynes’s original map of Narnia, and many other memorabilia, photographs, books, and manuscripts are on display.

More information on Wheaton College and the surrounding area can be found atwww.wheaton.edu.

The RZIM Summer Institute is not a function of Wheaton College.

COST

Summer Institute, June 9-14, 2013 $400 early bird discount (per registration type) Standard Cost
Type By April 30 May 1 – June 1
Standard Room (2 per room; 4 per bathroom)

$1,400

$1,800

Private Room (1 per room; 2 per bathroom)

$1,600

$2,000

Married Couple (2 per room; 2 per bathroom)

$2,600

$3,000

Commuter (no accommodations)

$1,200

$1,600

The standard cost of the RZIM Summer Institute is $1800 per person ($1400 by April 30). The standard room is double occupancy.  There are a limited number of private rooms available on a first-come, first-serve basis for $2000 ($1600 by April 30).

Married couples may be accommodated in the same room for $3000 ($2600 by April 30).  All rooms are located in Wheaton residence halls and have a suite-style room/bath.

The RZIM Summer Institute is intended to be a residential week.  However, for those who do not need accommodations, the price is $1600 ($1200 by April 30).

Prices include all meals, refreshments, tuition and materials.  Attendees are responsible for all travel arrangements to and from Wheaton College.

We regret that we are unable to offer any scholarships.

Registration closes once capacity is reached or on June 1.  No refunds will be given after June 1.

REGISTRATION

Click here to register online or contact the RZIM Atlanta office, by phone at 770-449-6766 or by email at si@rzim.org.

To secure a place at the RZIM Summer Institute you will be required to pay a non-refundable deposit of $500 upon registration and to pay the balance by May 1.

SPEAKERS

This year’s speakers:

Ravi Zacharias
Stuart McAllister
Alister McGrath
Andy Bannister
Margaret Manning
John Njoroge
Bruce Beard
Sandy Reimer
Fazale Rana
Cameron McAllister
Chris Mitchell
Lyle Dorsett
Bruce Matson

Categorii
Uncategorized

Bombings in Pakistan kill 115 in deadliest day in years – Washington Times

Bombings in Pakistan kill 115 in deadliest day in years – Washington Times.

QUETTA, Pakistan — A series of bombings in different parts of Pakistan killed 115 people on Thursday, including 81 who died in a sectarian attack on a bustling billiard hall in the southwest city of Quetta, officials said.

The blasts punctuated one of the deadliest days in recent years in Pakistan, where the government faces a bloody insurgency by the Taliban in the northwest and Baluch militants in the southwest.

The country is also home to many enemies of the United States that Washington has targeted with drone attacks.

A U.S. missile strike Thursday killed five suspected militants in the seventh such attack in two weeks, Pakistani intelligence officials said.

The billiard hall in Quetta, the capital of Baluchistan province, was hit by twin blasts about five minutes apart on Thursday night, killing 81 people and wounding more than 120 others, senior police officer Zubair Mehmood said.

The billiard hall is in an area dominated by Shiite Muslims, and most of the dead and wounded were from the minority sect, said another police officer, Mohammed Murtaza.

Read more: http://www.washingtontimes.com/news/2013/jan/10/twin-blasts-billiard-hall-pakistan-kill-52/#ixzz2HmGIW5vp
Follow us: @washtimes on Twitter

Categorii
Istorica Mapamond Resurse

Eseu despre Islam de Oriana Fallaci

Articol preluat de pe

ÎN LINIE DREAPTĂ     Conservatori Români

Conflict între două culturi

 · 3 martie 2012 · 3 Comentarii
ÎNDREPTARCONTRAREVOLUŢIARELIGIA PĂCII™REZISTENŢASTÂNGA

Oriana Fallaci – Mânia și orgoliul, Ed. Corint, București, 2011, p. 104-117.

Vreau să discutăm despre ceea ce tu numești Dezacord (și eu numesc Conflictîntre două culturi. Ei bine, dacă vrei să știi, pe mine mă plictisește până și să vorbesc despre două culturi: să le pun pe același plan, ca și cum ar fi două realități paralele, de aceeași greutate și de aceeași măsură.

Pentru că la baza civilizației noastre se află Homer, Socrate, Platon, Aristotel, Fidias, Arhimede, Euclid, Grecia Antică, cu Panteonul său, sculptura sa, arhitectura sa, poezia sa, matematica sa, filosofia sa, descoperirea Democrației. Este Roma antică, cu grandoarea sa, cu experiența sa juridică, conceptul de Lege, Dreptul Roman. (Un concept rămas inegalat timp de secole, un drept la care și azi ne referim.) Există literatura sa, sculptura sa, arhitectura sa, adică palatele sale, amfiteatrele sale, apeductele sale, podurile, drumurile sale.

Există un revoluționar, acel Isus mort pe cruce, care ne-a învățat (și, din păcate, noi nu am înțeles și nu am învățat) ce înseamnă dragostea și dreptatea. Există și o biserică de la care avem Inchiziția, de acord. Care ne-a torturat și ars de mii de ori pe rug, care aproape că l-a omorât pe Galileo Galilei, l-a umilit și l-a făcut să tacă și care timp de secole ne-a constrâns să sculptăm și să pictăm doar Chriști și Fecioare. Dar care a adus și o mare contribuție la istoria gândirii. Nici măcar o atee ca mine nu o poate nega.

Și apoi există Renașterea. Există Leonardo da Vinci, și Michelangelo, și Rafael, și Lorenzo Magnificul. Există Erasmus din Rotterdam, și Thomas Morus, și Descartes, și Spinoza, și Pascal, și Giambatista Vico. Există Iluminismul. Există Rousseau. Există Voltaire. Există Enciclopedia. Și există muzica. Acea muzică interzisă în cultura lor sau în presupusa lor cultură: vai de tine, dacă fredonezia canțonete sau Corul din Nabucco. („Cel mult pot să admit câteva marșuri pentru soldați”, mi-a spus Khomeini. Așa că era inutil să-i vorbesc despre Bach sau despre Mozart, despre Beethoven, sau Rossini, sau Donizzetti, sau Verdi.)

În sfârșit, există știința, pentru numele lui Dumnezeu, și tehnologia care derivă din ea. O știință care în câteva secole a făcut descoperiri amețitoare, a făcut minuni demne de vrăjitorul Merlin. Copernic, Galileo, Newton, Darwin, Pasteur, Einstein nu erau nicidecum discipoli ai lui Mahomed. Sau mă înșel? Motorul, telegraful, electricitatea, radionul, telefonul, televiziunea nu se datorează deloc mollahilor și ayatollahilor. Sau mă înșel? Navele cu aburi, trenul, automobilul, avionul, navele spațiale cu care ama ajuns pe Lună și pe Marte și în curând vom merge cine știe unde, la fel. Sau mă înșel? Transplantul de inimă, de ficat, de plămâni, de ochi, tratamentul cancerului, descoperirea genomului, idem. Sau mă înșel?

 

Și să nu uităm standardul de viață pe care cultura occidentală l-a atins la fiecare nivel al societății. Faptul că la noi nu se mai moare de foame și de frig, de mizeri și de boli înainte considerate nevindecabile. Faptul că la noi femeile sunt egale cu bărbații. Ca și faptul că la noi oricine își poate exprima propria opinie. Și chiar dacă toate acestea nu ar fi importante, ceea ce eu nu cred, spune-mi: în urma celeilalte culturi, cultura bărbaților cu tunică și turban, ce este?

Fără nici un respect față de Istorie, care, dacă nu ma înșel, consemnează rezultatele dobândite de vechii egipteni, de sumerieni, de asiro-babilionieni, de fenicieni, de evrei, de greci, de romani, de revoluția creștină, greierii afirmă că Islamul a fost „un far al civilizației nedepășit.”O cultură ajunsă la cele mai înalte culmi ale artei, literaturii, filosofiei, matematicii și chiar ale tehnologiei. Dar nu mi se pare că lucrurile stau chiar așa. Și să începem de la artă.

Ei bine, în artele plastice și figurative acel „far” a produs foarte puțin. Nici un fel de statui, nici un fel de picturi. Să mulțumim cerului că nu a distrus mozaicurile executate de bizantinii învinși și de andaluzii subjugați. Să mulțumim cerului că ne-a lăsat câteva motive ornamentale și câteva miniaturi ale sultanilor. (Totuși, pentru a-și face un portret adevărat, Soliman Magnificul a trebuit să-l cheme la Istanbul pe Giambellino. Adică pe Giovanni Bellini, venețian și catolic.) De fapt, în domeniul artei, musulmanii întotdeauna s-au exprimat prin arhitectură și atât. Limitată la moschei și minarete, de altfel, la alcazare (palate fortificate), la caravanseraiuri (popasuri pentru caravane) și la palatele sultanilor cu haremurile lor.

Moscheea din Damasc este un edificiu excelent, de acord. Moscheea albastră și Moscheea Albă din Istanbul sunt splendide. (Totuși, aceasta din urmă este datorată arhitectului italian Montani.) Alhambra din Granada și Alcazar din Sevillia, de acord, sunt impresionante. Totuși, nu se cunoaște ca acești maeștri să fi construit vreodată un pod, un amfiteatru, un apeduct public sau un drum. O Via Appia, de exemplu. Un Colosseum.

(Apeductele le construiau doar pentru băile, fântânile, grădinile sultanilor sau vizirilor. Drumuri nu le trebuiau, pentru că se deplasau în deșert. Nici poduri pentru că fluvii aveau puține și le traversau cu barca. În ceea ce privește amfiteatrele, sunt edificii ridicate pentru popor. Iar de popor sultanilor și califilor și vizirilor nu le păsa deloc. Îl foloseau pe post de carne de tun pentru cuceririle lor și atât.)

În domeniu muzicii, idem. Muzica preislamică a supraviețuit prin cântece populare, care nu mi se par comparabile cu cânturile gregoriene, cu simfoniile lui Mozart și Bach, cu corurile lui Haendel și uverturile lui Verdi. Flamencoul a înflorit printre spaniolii din Andaluzia și, dacă nu ar fi fost Occidentul căruia i-au trezit admirație, chiar și lăuta și mandolina (instrumente descoperite de arabi înainte ca Profetul să se nască) și-ar fi terminat existența în gunoi. Cine știe de ce, armoniile muzicale le provoacă fiilor lui Allah o profundă aversiune.

Poezia, nu. Sunt de acord cu acest lucru. Totuși, lăsând la o parte lirica persană și pe toți Omar Khayyam, nu văd exemple ieșite în evidență. Mahomed îi ura pe poeți mai rău mai mult chiar decât pe pictori și pe muzicieni și doar la Medina a dat poruncă să fie decapitați patru, printre care poetesa Asma bin Marwan, care îi dedicase versuri puțin elogioase. Desigur, acest lucru nu a ajutat Islamul să ne dea un Petrarca, un Dante Alighieri, un Goethe, un Baudelaire sau un Leopardi.

În ceea ce privește proza, unicul triumf care, vai, îi scoate în evidență este Coranul. Carte care conceptual plagiază în manieră nerușinată Biblia, Torah, Evangheliile. Și care, în ciuda nenumăratelor noi versiuni, din punct de vedere stilistic, lasă mult de dorit. În ceea ce privește conținutul, vai, Mahomed spunea că i-l dictase Arhanghelul Gabriel în persoană și cu dezlegare de la Dumnezeu. Dar după părerea mea, în zilele acelea Arhanghelul Gabriel nu era în formă. Și nici Dumnezeu.

În domeniul filosofiei, situația se schimbă în bine, sunt de acord. Spre secolul al VII-lea, în mânăstirile creștine din Siria și Palestina, războinicii Profetului prădaseră textele în greacă ale lui Platon, Aristotel, Epicur, ale neoplatonicienilor etc. Învățații, la rândul lor, îi traduseseră, persoanele culte s-au adăpat din ele, așa încât în secolul al IX-lea îl avem pe Al-Kindi. După opinia greierilor, „filosoful arabilor.”În secolul al XI-lea, Ibn Sina, adică Avicenna. Mai cunoscut, totuși, ca terapeut și clinician. În secolul al XII-lea, Ibn Rushd sau Averroes. Jurist, medic, matematician și mai ales autor al unor faimoase Comentarii la Aristotel, apoi al impresionantei scrieri Destructio Desctructionis, operă prin care revendică libertatea de gândire față de credință, face distincția dintre rațiune și religie, susține că interpretarea ad literram a Coranului merge pentru ignoranți, nu pentru oamenii instruiți și, în sfârșit, explică necesitatea separării puterii politice de puterea religioasă.

[Toate, lucruri pentru care nefericitul a intrat în polemică cu fideistul Al Ghazali, după care, în 1195, a fost nevoit să fugă din Cordoba, apoi să se ascundă la Fez, unde călăii califului i-au dat de urmă și l-au aruncat în închisoare. I-au ars cărțile, l-au tratat ca pe un delincvent. Și doar cu câteva luni înainte de a muri, în vârstă de șaptezeci și doi de ani, a putut să se întoarcă în Andaluzia.]

Oh, da. Gândirea lui Averroes este modernă. Nu întâmplător, avveroismul (prezentat ca aristotelism intelgral sau naturalism) s-a predat până la Renaștere în aproape toate universitățile europene. I-a influențat pe mulți învățați occidentali, în 1270 și în 1277 a fost condamnat de către arhiepiscopul Parisului și în 1513 a fost interzis de Conciliul de la Lateran.

Dar Averroes este un caz special. Avicenna și Al Kindi nu îi seamănă mult, nici filosofii care în lumea islamică au apărut după el. Pricepuți la asimiliarea ideilor altora și prin urmare impregnați de înțelepciunea greacă, de neoplatonism, misticism, de erudiție amestecată cu bigotism, ei nu oferă niciodată o gândire nouă. O idee revoluționară. Par mai degrabă profesori de filosofie decât filosofie, iar printre ei nu găsești un maestru de calitate. Un Telesio, de exemplu, un Giordano Bruno, un Campanella, un Montaigne. Sau un Bacon, un Leibniz, un Locke, un Kant. În concluzie, le lipsește geniul. Originalitatea, creativitatea sau capacitatea de a inventa, de a îndrăzni, de a schimba. Le lipsește, pentru că sunt împiedicați de o credință care îi învață doar să se supună și care, în consecință, înăbușește imaginația, condamnă la imobilitate și în cel mai bun caz la mediocritate. Aspect care este valabil și pentru virtutea de care se mândresc cel mai mult: presupusa supremație în matematică.

Ca întotdeauna zbierând la mine, ca întotdeauna stropindu-mă cu saliva scârboasă, în 1972, Arafat mi-a spus că a sa cultură ne era superioară (el poate să folosească, așadar, adjectivul superior?) pentru că bunicii săi inventaseră matematica. Dar Arafat are memorie scurtă, în afară de inteligență slabă. Tocmai pentru acest motiv se contrazice la fiecare cinci minute și odată cu saliva lui scârboasă nu scuipă decât prostii.

De acord, nimeni nu poate nega faptul că în științele exacte matematicienii Islamului au avut o contribuție însemnată. Cu Al Kwarizmi, cu Al Hasib, cu Al Battani, de exemplu. Cu Al Biruni, cu Al Sufi, cu Al Wafa. Cu același Avicenna, același Averroes, același Omar Khayyam. (Până acum câteva secole, cunoașterea umană nu se împărțea în categorii. Persoanele erudite se interesau de toate, se ocupau de toate. Filosofia, matematica, medicina, teologia, ingineria, jurisprudența, muzica, pictura, literatura.) Și întrucât matematica nu-i expunea la erezii, pedepse, în acel domeniu al cunoașterii s-a dezlănțuit geniul lor de asimilatori.

Suntem în 820, de fapt, când Al Kwarizmi elaborează tabelele sinusurilor și cosinusurilor (deja concepute de Ptolemeu și dezvoltate de indianul Aryabhata). Și în 860 Al Halib completează tabela tangentelor și a cotangentelor (deja formulată de indianul Brahmagupta). Și în 912 Al Battani studiază echinocțiile (deja cunoscute lui Ptolemeu) și Al Biruni termină lucrarea despre statică (deja bine cunoscută egiptenilor și apoi lui Arhimede). Și în 1100 Omar Khayyam înfruntă calculul algebric. Dar între aspectele enumerate (atenție la paranteze!) și a inventa ceva există o mare diferență. Și deja, în 1200 nu mai văd nume comparabile cu acelea. În 1300 idem. În 1400 nu mai văd decât câțiva astrologi dedicați astronomiei și câțiva alchimiști obsedați de căutarea pietrei filozofale, adică a visului de a transforma metalele neprețioase în aur. În 1500 și în 1600, când noi îi avem pe Copernic, pe Galilei și Newton, liniște de mormânt. Și totuși acele secole corespund apogeului Imperiului Otoman și…

Mă înșel oare sau marile cuceriri ale culturii au loc atunci când o societate ajunge la înalte grade de putere și bogăție? Și, tot referitor la tăcerea mai sus amintită, mă întreb cine este imbecilul care, pentru a preaslăvi știința islamică, atribuie fiilor lui Allah inventarea ochelarilor și a telescopului. Ochelarii i se datorează lui Allesandro da Spina, florentinul care în 1268 a materializat studiul lui Roger Bacon asupra posibilității de a corecta miopia. (Ghicește cum: încastrând două lentile într-o ramă fixată pe urechi sau, printr-un arc, pe nas.) Și telescopul a fost construit în 1609 de către Galileo Galilei, care a observat relieful Lunii, fazele planetei Venus, sateliții lui Jupiter.

Și în ceea ce privește medicina, contribuția științei islamice este caracterizată de obișnuita lipsă de originalitate și creativitate. Și aici ea consistă în absorbția și răspândirea vechilor texte ale grecilor. Și aici ea se oprește la perioade de înflorire a Imperiului Otoman. Pentru a nu comite nedreptăți, mi-am procurat o listă a celor mai cunoscuți și iat-o aici.

Întemeietorul a fost un oarecare Hunayn Ibn Ishak, mai bine cunoscut cu numele latin de Ioannitius, care, în secolul al IX-lea, i-a tradus în arabă pe Hipocrat și Galenus, medicul gladiatorilor și apoi al lui Marcus Aurelius. Dar Ioannitius nu era musulman. Era un creștin nestorian venit la Bagdad. În secolul al IX-lea, îl avem pe un oarecare Rhazes, care a scris mai multe comentarii în latină despre Galenus, precum și tratatul De variolis et morbillis. (Chiar și pe acesta în latină, ca să vezi!) În secolul al X-lea, îl avem pe andaluzul Abu Al Qasim care, mai cunoscut sub numele de Albucasis, conduce un spital la Cordoba și lasă însemnări rudimentare despre chirurgie.

În secolul al XI-lea, foarte cunoscut este persanul Avicenna, care lasă celebra Carte a vindecărilor și celebrul Canon al medicinei. Autorul vorbește despre meningită, pleurită, febră eruptivă, apoplexie, dar este influențat de Galenus și de modul său înspăimântător de a-i trata pe oameni: capete de porumbei, picioare de scorpion, urină de femeie sau de vacă și nu-ți mai spun ce altceva. Tot în secolul al XI-lea, a trăit andaluzul Maimonide. Nici el nu era musulman. Maimonide era evreu, operele sale sunt în ebraică, dar fiii lui Allah și l-au însușit, pentru că, alungat din Cordoba, s-a refugiat la Cairo, unde a devenit chirurgul personal al sultanului Saladin cel Feroce. În secolul al XII-lea, îl avem pe Averroes. (Dar Averroes a lăsat foarte puține urme în domeniul medicinei.)

În secolele următoare, adică acelea care corespund apogeului Imperiului Otoman, nimic. Să fim bine înțeleși, cineva trebuie să fi fost. Este de neconceput ca, la apogeul puterii și al bogăției lor, sultanii să nu se fi înconjurat de medici curanți. Și totuși, exceptându-i pe taumaturgi și pe necromanți, adică pe vrăjitori, lăsându-i la o parte pe astrologi și chimiști, care căutau piatra filozofală, singurul nume pe care îl găsesc în secolele al XV-lea, al XVI-lea și al XVII-lea este acela al lui Avicenna, mort de mult, dar tradus acum în latină și deci cunoscut în toată Europa.

Și aici începe greul pentru că greierii susțin că, începând din Evul Mediu până în 1600, medicina s-a extins în Europa grație școlii islamice. Dar și asta e o minciună gogonată. În Evul Mediu, ea se răspândește datorită călugărilor benedictini, adică grație plantelor lor medicinale, alambicurilor lor, distilatelor lor, științei farmacologice pe care o dezvoltaseră în mânăstirile lor. (De la 1000 la 1300, și datorită Școlii din Salerno, școlii din Montpellier, ca și universităților din Padova, Bologna și Paris.) Și de la 1400 la 1600, ea a înflorit grație Renașterii. Acea Renaștere pe care Islamul nu a avut-o niciodată.

Dragul meu, există un singur domeniu în care fiii lui Allah s–au distins, fără echivoc, domeniul militar, supremația armatelor. Dacă nu mă crezi, uită-te pe un atlas geografic. Vei vedea că în timpul otomanilor peste jumătate din planetă suferea sub călcâiul Islamului. Și prin jumătate de planetă, înțeleg tot Orientul Mijlociu, tot continentul african, două sferturi din Asia, unde înaintaseră și în India, și în China, plus două sferturi din Europa, de unde ajunseseră și în Ucraina, în Rusia și în Islanda. Doar la Polul Nord, la Polul Sud, în Australia și pe continentul american, încă nedescoperit, aceși pacifiști nu ajunseseră încă.

Și amănuntul cel mai îngrozitor este că o asemenea lăcomie nu a fost niciodată izbăvită de vină prin aducerea unui strop de progres.O picătură de lumină, o idee nouă. Isuse Hristoase! Alți invadatori tot aduseseră, tot ar fi adus ceva bun. Folosirea raționamentului, de exemplu. Plăcerea cunoașterii, gustul frumosului. Ei bine, nu.

Invadând, prădând, masacrând, subjugând, au adus doar cultura primitivă a unei lumi care se baza pe tiranie, pe bigotism și pe cruzime. Au știut să impună doar obiceiurile și abuzurile unei religii care copia, care copiază, tot ce este mai rău din religiile apărute înaintea ei. I-au învățat pe alții doar versetele unei cărți, niciodată discutată, niciodată pusă la îndoială, niciodată revizuită! O carte care, cu toate acestea, pretinde să condenseze istoria omenirii și că a dominat-o chiar în trecutul îndepărtat. Adică pe vremea lui Avraam, pe vremea în care Islamul nu exista.

Și acum, lasă-mă să examinez calitățile acestei cărți infailibile, inviolabile, incomparabile. Lasa-mă să contemplu comorile acestui presupus patrimoniu pe care greierii de lux îl respectă mai mult decât uau respectat Das Kapital.