Categorii
De'ale familiei Mapamond

CUM POTI OBTINE ALOCATIE EUROPEANA PENTRU COPILUL TAU? (AFR)

https://i0.wp.com/therapystew.com/wp-content/uploads/2012/09/money.jpg
Anunt important pentru romanii din Italia, pe care-l preluam de la Romanian Global News:

Italia: Cum poţi obţine alocaţia europeană pentru copilul tău?, Luni, 11 Martie 2013 Torino, Italia/Romanian Global News

Indiferent de statul de domiciliu al lucrătorului migrant şi al membrilor familiei sale, acesta are dreptul la prestaţii familiale (alocaţii) din statul în care îşi desfăşoară activitatea (art. 73 din Regulamentul CE 1408/71). Copiii vor beneficia de aceste alocaţii care vor fi oferite de un singur stat sau eventual vor primi o diferenţă de la instituţia competentă din statul care acordă alocaţia mai mare scrie Primaria din torino pe portalul sau in limba romana. IMPORTANT: Înainte de demararea procedurii de obţinere a „alocaţiei europene” persoana care lucrează în mod legal în Italia, trebuie să se intereseze dacă are dreptul de a primi această alocaţie. Aceste informaţii pot fi obtinute de la angajator si de la instituţia competenta din statul respectiv (INPS pentru Italia). Tocmai de aceea este indicata, dar nu obligatorie, începerea procedurii din statul în care lucrătorul migrant îşi desfaşoară activitatea. De alocaţii pot beneficia copiii ai căror părinţi lucrează legal pe teritoriul Uniunii Europene. Unde vă adresaţi? Pentru obtinerea „alocatiei europene” trebuie să vă adresati instituţiei competente cu plata prestaţiilor familiale din Romania (AJPS) şi/sau din Italia, la INPS competentă. In Romania, institutia responsabila cu plata prestatiilor familiale este Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale care, la nivel local, este reprezentata de Agentiile Judetene pentru Prestaţii Sociale. Astfel, formularul E411 completat va fi depus la AJPS-ul de care copiii lucratorului migrant apartin ca domiciliu în România. Pentru a accesa lista cu datele de contact ale Agentiilor Judetene pentru Prestatii Sociale din fiecare judet al Romaniei dati click aici.
Categorii
De'ale familiei Mapamond

SI CE DACA AVORTUL E OMOR? (AFR)

https://i2.wp.com/www.religifake.com/image/religion/1211/abortion-motherteresa-abortion-religion-1353155999.jpg

Acesta e titulul uimitor si greu de imaginat al unui comentariu  publicat in revista feminista americana Salon pe 23 ianuarie: “So what if abortion ends life?” (“Si ce daca avortul termina viata”?). Articolul poate fi citit in engleza aici, http://www.salon.com/2013/01/23/so_what_if_abortion_ends_life/ iar mai jos in romaneste.

Radicalizarea feminismului e in ascensiune. Intre generatia feminista tinara si cea in varsta are loc un razboi rece, dar tacit. Generatia mai in varsta, cea care a “castigat” femeilor dreptul la avort in anii 60 si 70, e nelinistita privind directia in care noua generatie feminista orienteaza miscarea feminista. Generatia tinara a deturnat, de fapt, obiectivele miscarii feministe clasice (egalitatea intre sexe, dreptul la avort, egalitatea de sanse si liberalizarea legilor divortului) radicalizindu-le. Fondatoarele feminismului clasic sunt preocupate de declinul demografic contemporan, clarificind ca atunci cind au cerut dreptul la avort nu isi imaginasera ca va fi abuzat in masura in care e abuzat astazi ori ca ar fi putut deveni un factor destructiv pentru societate.

Noua generatie feminista e fara rabdare si cere insistent si galagios liberalizarea continua a avortului. Deoarece din 1973 incoace, cind avortul a fost dezincriminalizat in SUA, restrictiile avortului s-au inmultit, iar exercitarea dreptului la avort e in declin. Frecvent, tot mai multe restrictii sunt impuse pentru ca femeile americane sa poata avorta, tot mai multe regulamente sunt impuse clinicilor de avort pentru a functiona, si opinia publica evolueaza spre o pozitie majoritar pro-viata. Din 1991 incoace peste 1.500 de clinici de avort au fost inchise in America, azi mai functionind doar 660. Unele din femeile din zonele rurale trebuie sa conduca o distanta de pina la 150 de mile sa ajunga la prima clinica de avort. Iar luna trecuta statul Arkansas a devenit primul stat din SUA sa interzica avortul dupa 12 saptamini. Un alt proiect de lege, tot in Arkansas, interzice avortul copilului nenascut a carui inima bate, chiar daca incepe sa bata mai devreme de 12 saptamini. In ianuarie Tribunalul Suprem al statului Alabama a enuntat dreptul la viata al copilului nenascut din momentul conceptiei. In plus, ratele avortului sunt si ele in scadere. Ultimele statistici arata ca doar in Texas in ultimii ani rata avortului a scazut cu 15%. Aceste restrictii si progrese ale miscarii pro-vita din SUA au atras atentia tinerelor feministe, le ingrijoreaza profund, si au raspuns cu strigate de frustrare. E de inteles. Comentariile si tonalitatea comentariilor lor, asa cum se vede mai jos, reflecta aceasta frustrare. 

 
E luna vietii in Romania. Traditional, luna martie deja a devenit in Romania luna vietii. Pe 23 martie sunt programate marsuri pro-vita in multe orase ale Romaniei. Va dam detalii mai jos rugindu-va sa participati in numar cit mai mare. Clasa politica a Romaniei pare a nu fi interesata in viitorul biologic al natiunii. Dar suntem noi, cetatenii ei de rind, oameni onesti, responsabili, harnici, cei care purtam pe umerii nostri prezentul si viitorul tarii. Trebuie sa-i tragem de mineca pe parlamentarii nostrii. Sa le spunem ferm ca dorim sa-si focalizeze atentia asupra lucrurilor care preocupa cetateaul onest si harnic al Romaniei, adica fiecare cititor ale acestor rinduri. Va rugam iesiti in numar cit mai mare la manifestatiile pentru viata din 23 martie.

 
Si ce daca avortul e omor? Atitudinea si gindirea aceasta privind copilul nenascut nu sunt numai iresponsabile, dar si o ofensa la demnitatea fiintei umane. O societate civilizata nu poate justifica omorul copiilor nenascuti, oricare ar fi ea. Autoarea articolului e Mary Elizabeth Williams.

 
Si ce daca avortul e omor?
Dintre toate miscarile diabolice ale miscarii anti-alegere [Nota AFR: “anti-alegere” e eticheta care miscarea pro-avort o aplica persoanelor “pro-vita”], fara indoiala una din cele mai eficace a fost cooptarea cuvintului “viata”. Viata! Cine vrea sau poate argumenta cu asta? Cine vrea sa fie de partea ne-vietii? Acesta e motivul pentru care limbajul celor care sprijina avortul a fost fasonat cu atentie in termeni diferiti. In timp ce oponentii avortului se descriu cu nerabdare ca fiind “pro-vita”, restul dintre noi au trebuit sa inventeze termeni mai putin convingatori cum ar fi “alegere” sau “libertatea reproductiva”. Conversatia despre “viata” e adeseori prea spinoasa sa fie adusa in discutie. Cu toate acestea, personal am stiut pe parcursul tuturor sarcinilor mele, si nu m-am indoit nici odata, ca de fapt purtam in mine o viata umana. De fapt, cred ca asta este fetusul: o viata umana. Dar asta nu ma face cu nimic mai putin pro-avort.

In momentul in care Roe v. Wade [Nota AFR: Roe v. Wade este numele deciziei judecatoresti emise de Tribunalul Suprem SUA in 1973 care a recunoscut femeilor americane dreptul la avort] a intrat in a cincea decada, ne aflam in unul din cele mai schizofrenice momente a relatiei noastre nationale cu libertatea reproductiva. Anul trecut am indurat cel mai mare numar de restrictii anti-avort din istorie. Cu toate acestea sprijinul pentru dreptul la avort este mai ridicat ca oricind, 7 din 10 americani insistind ca decizia Roe v. Wade sa ramina in vigoare, si ca drepturile reproductive sa fie respectate in “cele mai multe” cazuri. Asta e o crestere uimitoare de 10% in comparatie cu acum 10 ani. Si in mijlocul acestui eveniment unic, Planned Parenthood [Nota AFR: cea mai influenta si mare organizatie pro-avort din SUA] a facut decizia indrazneata de a abandona din vocabularul miscarii pro-avort cuvintele “viata” si “alegere”. In loc, asa cum afirma un film promotional recent al ei, chestia asta “nu e nici alba nici neagra”. Este o lovitura necesara si importanta, deoarece in batalia semanticelor acordam prea multa atentie celor care domina batalia intelesurilor cuvintelor. Si noi, cei de pe pozitiile pro-avort suntem prea necomfortabili cind suntem confruntati cu argumentele privind “viata” fetusului.

Priviti la realitatea complicata in care traim: nu toata viata e la fel de egala. (“not all life is equal”) Asta e un concept dificil de discutat pentru o persoana liberala ca mine, de teama sa nu fim asociati cu cei care promoveaza uciderea batrinilor ori sprijinitori ai infanticidului. Cu toate acestea, un fetus poate fi o fiinta umana fara a avea aceleasi drepturi ca si femeia in a carui trup isi afla rezidenta. (“… a fetus can be a human life without having the same rights as the woman in whose body it resides”) Femeia e seful. (“She’s the boss”) Viata femeii si ce e potrivit pentru circumstantele ei de viata si sanatatea ei trebuie, in mod automat, sa aibe precedent asupra drepturilor entitatii lipsite de autonomie personala din pintecele ei. Totdeauna. (“Her life and what is right for her circumstances and her health should automatically trump the rights of the non-autonomous entity inside of her. Always.”)

Cind noi, persoanele care promovam dreptul la alegere suntem deranjate de argumentele pro-vita, devenim contrariate. Am prieteni care s-au referit la avorturile care le-au avut ca la “razuirea unor gramezi de celule”, iar mai tirziu in viata sa afirme, fara ezitare, ca de fapt au avortat un copilas (“the baby”) ori pe “micutul” (“the kid”). Cunosc femei care s-au simtit usurate dupa avort dar si care au jelit intreruperea sarcinii. Cum putem pretinde ca simtamintele lor au fost diferite dar refuzam sa recunoastem ca de fapt ceea ce a fost in pintecele lor a fost acelasi lucru? Fetusul uman nu are definitii diferite care depind de simtamintele femeii. Un fetus nu are dreptul sa fie numit “fetus” doar daca femeia care-l poarta intentioneaza sa-l nasca. (…) Esti uman doar cind esti nascut? Doar cind esti intr-o stare viabila in afara pintecelui? Esti mai putin o fiinta umana cind arati ca o crenguta dar nu cind incepi sa-ti sugi degetul?

Suntem atit de intimidati de cei lipsiti de minte incit ne este teama sa avem aceste discutii pe fata. Ingaduim conservatorilor radicali sa ne intimideze cu conceptul lor de “viata” si sa foloseasca constringeri impotriva femeilor, cum ar fi ultrasunetul obligatoriu inainte de avort. De ce? Pentru ca atunci cind ne vintura in fata ideea, de loc corecta, ca “avortul stopeaza o inima care bate”, ei gindesc ca ne vor putea face sa admitem acest lucru. Ei cred ca daca numim fetusul “viata” pot merge mai departe sa numeaca avortul ucidere. Si tocmai asta ne preocupa, chiar ne infioara, pe noi, cei care suntem in favoarea libertatii reproductive.

Dar noi, ca societate, facem decizii privind viata in fiecare zi. O facem cu privire la barbati si femei in alte tari. O facem cu privire la cei din inchisori. O facem cu privire la pacientii pe moarte si victimile acidentelor. Continuam sa avem dezbateri pasionate privind justificarea actiunilor noastre ca societate, dar nu trebuie sa o facem fiind intimidate de ideea ca a avea viata inseamna a avea drepturi.

 
Mi se pare absurd sa sugerezi ca singurul lucru care ne face in intregime umani este mica iesire in afara vaginei unei femei. (“It seems absurd to suggest that the only thing that makes us fully human is the short ride out of some lady’s vagina”) Distinctia asta s-ar putea potrivi bine din punct de vedere legal, dar filozofic vorbind, cred ca am putea fi ceva mai sofisticati. Din nefericire ingaduim extremistilor conservatori sa perpetueze fictiunea sentimentala ca nici o persoana cu simtaminte umane nu ar putea crede in avort avind in vedere ca fetusul uman isi misca miinile mici si ii cresc piciorusele. Pozitiile noastre feministe sunt in declin. Cu decade in urma ne mindream cu ele dar acum tacem. Mamicile bune nu vorbesc despre avort. Cum asa? Ei bine, pot sa va spun eu, o femeie de peste 40 de ani, care si-a avortat copiii pe care i-a purtat in pintece si pe care i-a iubit, ca daca, printr-un miracol as fi insarcinata astazi, poti sa-ti pariezi fundul ca as avorta. As avea cel mai mare avort din lume. (“”If by some random fluke I learned today that I was pregnant, you bet your ass I’d have an abortion. I’d have the World’s Greatest Abortion”.) (…) Si as pune viata mamei deasupra vietii fetusului de fiecare data, chiar daca ar trebui sa recunosc ca fetusul e cu adevarat viata umana. O viata care merita sacrificata.

 
GENOCIDUL FETITELOR NENASCUTE
Va recomandam sa vizualizati un trailer de 3 minute al documentariului “It’s a Girl” despre genocidul fetitelor nenascute in China si India. O femeie declara, fara lacrimi, ca si-a ucis 8 fetite dupa nastere doar pentru ca s-au nascut fetite. Ingrozitor. http://www.itsagirlmovie.com/

 
MARSURI PENTRU VIATA IN ROMANIA
Coalitia Pro-Viata din Romania anunta organizarea marsurilor pro-vita pe 23 martie.
Sâmbătă, 23 martie, în orasele României este programată ediția 2013 a evenimentului public „Marșul pentru Viață”. Marşul se desfăşoară anual, în mai multe oraşe din România, în jurul datei de 25 martie (sărbătoarea religioasă „Buna Vestire”) şi este organizat de asociaţii ale societății civile care compun mişcarea provita, în colaborare cu instituţii şi comunităţi religioase.
 
 
Scopul principal al „Marşului pentru Viaţă” este sustinerea dreptului la viaţă pentru toate fiinţele umane începând cu momentul concepţiei şi până la moartea naturală. Totodată, este o afirmare a familiei traditionale si a valorilor acesteia, care sunt temelia unei societăti solide si sănătoase. Comitetele de organizare sunt locale, fără o conducere centralizată, însă la fiecare ediție a Marșului organizatorii lansează un mesaj comun sub forma unui Manifest. Acest document pozitionează societatea civilă crestină fată de probleme de actualitate ale României. Vă trimitem atasat afisul oficial al manifestației din acest an. Vom reveni pentru a vă transmite Manifestul și comunicatul de presă oficial. Puteți afla mai multe despre noi pe website-ul oficial www.marsulpentruviata.ro.

Va rugam intrati pe situl www.marsulpentruviata.ro., aflati persoanele de contact si participati la mars, impreuna cu toti membrii de familie, biserici, elevi, liceeni, sindicate. Viitorul nostru depinde de respectul pentru viata al fiintelor umane nenascute.

 
SAPTAMINA VIETII IN PARLAMENTUL EUROPEAN
Rugam pe europarlamentarii romani, romanii si moldovenii din Bruxelles, sa participe la evenimentele pro-vita organizate in cadrul saptaminii pentru viata organizat in Parlamentul European saptamina viitoare. Detalii:
WEEK FOR LIFE 2013; 19 – 20 MARCH 2013; DRAFT PROGRAMME
 
 
19 MARCH 2013: 12.30 – 13.30 Welcoming and registration in the European Parliament (2 days); Accreditation center, Place Luxembourg , in front of the Luxembourg train station. 14.00 – 15.30: room A1H1 When does human life begin ? GAY MITCHELL MEP (EPP), NIRJ DEVA MEP (ECR), Pat the COPE GALLAGHER (ALDE) Pr William Reville, Biochemist, – UCC CORK , Ireland, Dr Violetta Radosav, former IPPF staff, Romania, LANGUAGE: EN only. 16.00 – 17.30: room A1H1  Kill to Cure? Dead End of Human Embryonic Stem Cells Research, Bioethical, medical and legal challenges to Horizon 2020; MIROSLAV MIKOLÁŠIK MEP (EPP), KONRAD SZYMANSKI MEP (ECR); MARIA PATRAO NEVES MEP (EPP), BASTIAAN BELDER MEP (EFD); Dr David Albert Jones, Director of the Anscombe Bioethics Centre, Oxford, Mariusz Ratajczak, MD. PhD. Pomeranian Medical University in Szczecin, Poland, Roger Kiska, lawyer at Alliance Defending Freedom, Vienna LANGUAGE: EN only
 
 
20 MARCH 2013: 09.00 – 13.00: room JAN 6Q1 : ONE OF US, The European Citizen Initiative; JAIME MAYOR OREJA (EPP), CARLO CASINI(EPP) and all MEPs involved in the initiative; 09.00  presentation – introduction by Carlo Casini or Jaime Mayor Oreja 09.15 – 9.30 a . m.  “He/she is One of Us” Prof. Pino Noia (Gynecologist, Presidente of Catholic Gynecologist Association, president of “Quercia Millenaria Association”); 09.30-09.45 “He/she is One of Us” prof.ssa Monica Baraona (jurist); 09.45-11.00. General Assembly 1st session: presentation of the situation of every country by the national coordinator (brief report); 11.00- 11.15 coffee Break and press conference; 11.15 – 13.00 General Assembly 2nd session: presentation of the situation of every country by the national coordinator (brief report); LANGUAGE: EN, ES, FR, IT (Jaime Mayor Oreja); III.  LUNCH TIME: sandwich lunch (offered by Anna Zaborska); IV. 15.00- 16.30: room A5E3 Surrogate mothers, gestational carriers: the new form of women trafficking? ANNA ZABORSKA (EPP); Dr Gregor Puppinck, ECLJ, Strasbourg; LANGUAGE: FR Only 

 

 

Categorii
Evenimente crestine Resurse

De Paste – free e-cards si nu numai…

De la

crosscards.com

 

FREE Christian Ecards

Send FREE Christian Easter Ecards »

NEW E-Cards

          

FREE Christian Facebook Covers

FREE Christian Desktop Wallpaper

 

Categorii
De'ale familiei Resurse

THE END OF MEN AND THE RISE OF WOMEN (AFR)

https://i1.wp.com/www.slate.com/content/dam/slate/blogs/xx_factor/2012/09/14/120914_DX_EndOfMen2.jpg.CROP.rectangle3-large.jpg
Publicatiile feministe privind relatiile dintre barbati si femei si sot si sotie propun o paradigma total deferita si radical opusa celei crestine ori traditionale. Scrierile acestea devin tot mai frecvente, radicale si agresive. Dar, din nefericire, si influente, in media, relatiile sociale, legislatie, pedagogie, si educatia si cresterea copiilor. Tinta sunt tinerele fete si adolescente, impresionabile si inca imature, ale caror caracter si gandire pot inca fi fasonate destul de usor. In Romania aceste influente ideologice inca nu au devenit la moda, dar ocazional depistam ici si colo iesiri iresponsabile in mass media. In Occident, insa, ideologia feminista privind relationarea intre sexe domina dialogul social, doctrina pedagogica, si influenteaza politica si legislatia. Iar platformele de promovare a feminismului sunt numeroase. In America marile publicatii feministe, Jezebel, the Atlantic, Slate ori Salon sunt focarele care plamadesc ideologia anti-masculina, pro avort si pro-homosexuala.

Un exemplu recent al acestui trend in voga este recenta aparitie editoria a lui Hanna Rosin (2012), The End of Men and the Rise of Women (“Sfarsitul barbatilor si ascensiunea femeilor”), un titlu indraznet care insa spune multe. Astazi facem o scurta recenzie a acestei carti, cu nadajdea de a va informa si atentiona asupra ideilor stranii privind relationarea intre sexe care bintuie lumea occidentala si de care credem ca este bine sa ne ferim copiii. Teza esentiala a cartii este ca barbatii sunt lasati de caruta, femeile si-au descoperit adevarata vocatie, istoria si viitorul sunt de partea lor iar influenta barbatilor e nu numai in descrestere dar curind va fi minimalizata sau chiar anihilata. Cartea iti da, de fapt, de inteles ca, spre deosebire de alte “ism”-uri ale istoriei, feminismul va duce la un viitor utopic unde influenta barbatilor va fi eradicata, iar aceea a femeilor va fi dominanta. Asta se intelege prin the end of men si the rise of women.

Cele 271 de pagini ale cartii sunt impartite in 8 capitole si o concluzie, fiecare capitol explorind o dimensiune diferita a relatiilor intre barbati si femei si fiecare ajungind la concluzia ca barbatii pierd iar femeile castiga. Asemenea unui eveniment sportiv unde o echipa pierde iar cealalta castiga.

 
Revolutia sexuala

Rosin isi incepe argmentele cu revolutia sexuala care nu numai ca, afirma ea, a eliberat femeile de normele traditionale sexuale, dar femeile sunt cu un pas inaintea barbatilor privind noile norme sexuale. Femeile au devenit mai libertine privind normele de interactionare sexuala intre sexe. Multe dintre ele nu mai asteapta ca barbatii sa le ceara in casatorie ci dau ultimatum barbatilor, fie ca le iau de sotii, fie ca gasesc pe altii. In plus, fetele, mai mult ca baietii, stabilesc noile norme de conduita sexuala intre sexe. Monogamia e respinsa. Sondajele de opinie arata ca fetele isi insala prietenii mai mult decit baietii isi insala prietenele. Pentru Rosin asta e un lucru bun, indica ca fetele post-moderne sunt “in controlul” relatiilor, dicteaza si definesc noile reguli, au scapat de patriarhat, si isi folosec sexualitatea pentru a negocia termenii unei posibile casatorii. Nu ati citit gresit – in noua epoca de relationare femeile “negociaza” termenii casatoriei.

Daca in trecut casatoriile in diverse culturi erau “negociate” de parinti, astazi ele sunt negociate de viitoarele mirese. Termenii negociati ori negocialibi includ (1) daca vor avea copii, cind si citi; (2) cit va dura “perioada de proba” (adica concubinajul) inainte de casatorie; (3) planificarea venitului pe care ea si el il vor aduce in familie; (4) normele sexuale (monogamie ori relatii sexuale si cu persoane din afara casatoriei); (5) cine plateste anumite cheltuieli majore din familie (cel care castiga mai mult ori proportional cu castigul fiecaruia). Acesti termeni devin contracte pe care, dupa casatorie, sotii se obliga sa le respecte iar in caz contrar se pot da in instanta. In cuvintele proprii ale lui Rosin, “The sexual revolution of the 1960s and 1970s transformed women’s behavior, but in some ways the changes of the last thirty or so years have been just as profound. … what makes it stand out is the new power women have to ward off men if they want to.” (p. 19) (“revolutia sexuala din anii 1960 si 1970 a transformat comportamentul femeilor, dar in anumite privinte schimbarile din ultimii 30 de ani sau cam asa ceva au fost la fel de profunde. … ceea ce e diferit e noua putere pe care femeile o au sa respinga barbatii.”) Un lucru laudabil, zice ea, pentru ca femeile isi folosec influenta sexuala in relatiile cu barbatii nu doar sa fie in rind cu barbatii ci sa-i si intreaca (“… not just to keep up with the men, but to surpass them.”) (p. 29)

 
Revolutia economica mondiala

Rosin discuta impactul revolutiei economice care, zice ea, a favorizat femeile si a defavorizat barbatii. In sensul acesta, cu toate ca se poate argumenta mai putin impotriva datelor statistice aduse de Rosin, concluziile ei nu sunt tocmai corecte.  Revolutia economica, afirma ea, a dovedit ca femeile sunt mai competitive decit barbatii. S-au ajustat mai bine la schimbarile economice din ultimele doua generatii. Daca in 1970 femeile contribuiau  doar pina la 6% din venitul unei familii americane, in 2010, la ultimul recensamint, contributia lor a ajuns la 42.6%. Mai mult de o treime din familiile americane au ca si “cap de familie” (in privinta venitului) o femeie nu un barbat. Aceste femei nu mai au “nevoie” de un barbat sa le ingrijasca ori sa puna piinea pe masa pentru familie. Dar asta a dus si la cresterea divortului, cauzat de gelozie intre soti privind cine castiga mai bine. Iar in familiile unde femeile cistiga mai mult, barbatii stau acasa ori petrec mai mult timp cu copiii, gatind, schimbindu-le scutecele ori dindu-le de mincare. Dar in asta e si un pericol. Tot mai multe femei de succes se pling, asa cum fac de fapt si multi barbati, ca barbatii sunt interesati mai putin in ele si mai mult in banii lor. Ilustratia folosita este aceea de “gold digger”, adica barbati oportunisti in cautare de aur.

Castigul bansesc, insa, s-a produs, la fel si ca la barbati, prin ore prelungite de lucru, mai putina odihna, mai multa frustrare, mai multa oboseala, stress in relatii. La ora actuala daca barbatii americani lucreaza, in medie, 42.6 de ore saptaminal, femeile lucreaza 46.4 de ore. Deasemenea, succesul femeilor la locul de munca a schimbat relatiile traditionale in casatorie. De exemplu, spaniolele cu profesii bune si salarii bune se casatoresc cu barbati “progresivi” din Belgia ori Elvetia, pe cind barbatii spanioli se casatoresc cu femei traditionale din Colombia si Ecuador. Iar in Corea de Sud si Japonia barbatii isi aduc sotii din tarile sarace ale Asiei. In alte cuvinte, progresul economic al femeilor pare sa fie corelat cu un palpabil regres relational.

La capitolul noua economie mondiala, femeile sunt tot inaintea barbatilor, continua Rosin. Pina acum 20 de ani sau cam asa ceva barbatii detineau profesiile si locurile de munca cele mai bine platite, in fabrici, constructii, cercetare, textile. Globalizarea, insa, a cauzat inchiderea in masa a multor fabrici, relocarea lor in China, India ori America Latina, si concedierea a milioane de barbati, probabil 6 milioane in doar 10 ani. Femeile insa s-au adaptat mai bine crizei economice decit barbatii. In timp ce barbatii, zice Rosin, stateau acasa ori traiau din indemnizatia de somaj, femeile s-au inscris la colegiile comunitare si s-au reprofilat pe profesii de care toata lumea are nevoie – infirmiere, invatatoare, pedagoage, asistente medicale, cercetare, stiinta, bio-tehnologie, tehnologia mediului, etc. Asa ca la ora actuala se poate vorbi, zice ea, de o adevarata disparitie a barbatilor de pe piata muncii tehnologizate a Americii, si de aparitia unui matriarhat care domina piata muncii. (“In fact, the most distinctive change is probably the emergence of an American matriarchy, where the young men especially are unmoored, and closer than at any other time in history to being obsolete – at least by most traditional measures of social utility. And the women are left picking up the pieces.”) (“De fapt, schimbarea cea mai vizibila e probabil aparitia unui matriarhat american, unde tinerii barbati ramin infipti intr-un loc fix, si mai aproape ca oricind in istorie sa devina cu totul irelevanti – cel putin din perspectiva utilitatii sociale definite traditional. Iar femeile sunt acelea care trebuie sa rezolve crizele”.) (p. 82) Matriarhat in sensul ca femeile, nu barbatii, platesc facturile si ratele la casa ori masina, femeile merg la lucru, in timp ce barbatii ramasi acasa spala rufele si copiii.

Impactul ascensiunii femeilor asupra barbatilor, insa, nu este un mit ci o realitate. Barbatii crestini o exprima cu durere. Albert Mohler, profesor la un prestigios colegiu biblic, comenta, de fapt, ca feminizarea economiei duce la feminizarea bisericii si la disparitia barbatiei, a sensului de a fi barbat. “The real issue, zice el, is not the end of men, but the disappearance of manhood.” (“Adevarata ipoteza aici nu e sfarsitul barbatilor, ci disparitia sensului barbatiei la barbati”) Sociologii crestini observa lucrul acesta in scaderea ratei casatoriei in comunitatile crestine si cresterea divortului. Chiar si intre crestini stresul a devenit de multe ori fatal. Sotiile care lucreaza se pling ca sotii nu aduc bani in casa ci cheltuie ce castiga ele.

Revolutia in educatie

Datele statistice indica ca si revolutia in educatie a pus femeile inaintea barbatilor, zice Rosin. Si intr-o oarecare masura e adevarat. Sunt unele colegii din America unde 60% din studenti sunt femei. Aici trebuie sa privesti, zice Rosin, sa intelegi viitorul Americii si al lumii. (“And it’s largely because women dominate colleges that they are taking over the middle class”.) Clasa de mijloc, burgheza, le apartine, zice Rosin. Numarul barbatilor tineri care se inscriu la universitate e in scadere. Decalajul e chiar disproportionat de mare in Norvegia unde cu 18% mai multe femei decit barbati absolvesc universitatea. In restul Europei si Australia discrepanta e de 10%. Dar unde Rosin da gres este ca incearca sa explice decalajul educational intre sexe unei presupuse inferioritati intelectuale a barbatilor. (p. 155) Barbatii, afirma ea, au mai putina rabdare si perseverenta decit femeile. Nu rezista stresului academic atit de bine cit rezista femeile. Explicatia mai potrivita, insa, s-ar putea sa fie ca barbatii inca castiga cu $7.000 de dolari pe an mai mult decit femeile. Iar, pentru o femeie, drumul spre un salar mai mare trece prin universitate.

E feminismul de blamat pentru ca barbatii bat in retragere? Unele feministe afirma lucrul acesta si atentioneaza ca atitudinea femeilor fata de barbati trebuie schimbata. Mai putina agresivitate si mai multa rabdare si afectiune, cer unele dintre ele. Tot mai mult se vorbeste despre un asa numit “razboi impotriva baietilor” (“the war against boys”), unul declarat de miscarea feminista radicala care vede in fiecare baiat un agresor, un potential viitor sot violent. Rosin, insa, respinge aceste vederi ca fiind nefondate. In contrast, ea adera la ceea ce tot mai multi sociologisti numesc “neuromania”, adica explicarea fiecarui fenomen social din perspectiva functiilor cerebrale. Baietii, zice Rosin, sunt, din cauza structurii lor cerebrale, dezorganizati, dezorientati, si putini dintre ei sclipesc intelectual. Sunt galagiosi, pe cind fetele sunt mai silentioase si se concentreaza mai bine si usor asupra invataturii.

 
Revolutie in criminalitate

 
Dar la capitolul criminalitate? Aici Rosin pune pe femei tot inaintea barbatilor, dar conchide, uimitor, ca nivelul elevat al criminalitatii in rindurile femeilor dovedeste un trend de fond pozitiv – femeile simt ca au putere, si nu se mai simt inhibate de normele sociale traditionale. Crimele de interes mediatic nu mai sunt neaparat cele comise de barbati, ci cele facute de femei. Crimele lor, bine documentate in procesele din tribunalele americane, sunt mai bine gindite, mai bine puse la punct. Daca in trecut ele isi omorau barbatii punindu-le otrava in mincare, azi ii ucid mai sofisticat. Motivatia pentru majoritatea acestor crime au de a face cu emanciparea femeii, afirma Rosin. In multe cazuri motivatia uciderii sotului a fost ca si-a pierdut slujba si ea nu a vrut sa-l intretina, a castigat mai mult ca el, a fost mai educata ca el, i-a fost rusine sa-l scoata in societate, ori ca i-a fost rusine sa-l mai aibe de sot in timp ce barbatii de la birou erau mai educati, sofisticati si mai in forma. Altele si-au ucis sotii din lipsa de satisfactie in viata intima. Rosin face o treaba buna relatind detalii interesante de astfel de crime in New York, California si Texas. Uciderea barbatilor e trendy pentru feminismul post-modern. Criminalitatea in rindul femeilor e socanta. In doar 18 ani a crescut de la 11% la 18% din totalul crimelor comise in America, iar statistici facute public in ultimii ani arata ca peste 50% din incidentele de violenta domestica au fost cauzate de femei, nu barbati.

Mai socant, insa, e ca criminalitatea e si mai ridicata in rindul tinerelor fete. Adolescentele se rafuiesc aidoma unor haiduci, si se lauda online cind isi vinetesc prietenii (“boyfriends”). Cum explica ele violenta? Vor sa dovedeasca ca nu sunt niste fiinte firave. (“I smack my boyfriend because people think I’m soft”.) (p. 181) O noua cultura criminala, tipic feminista, e in fasa.

In general acestea sunt doctrinele care le citim in carea lui Rosin despre presupusul capitol “final” din istoria barbatilor si presupusul “prim” capitol din ascensiunea femeilor. Totusi, argumentele lui Rosin nu se potrivesc realitatii. Ea face aceasi gresala care o fac mai toti sociologii: iau temperatura comportamentului social in citeva campusuri universitare si isi extrapoleaza concluziile subiective la scara intregii societati. Cu toate acestea, mesajul lui Rosin identifica ceea ce ar trebui sa ne preocupe si pe noi, un trend incipient, real dar si ingrijorator. Crestinii promoveaza o paradigma diferita a relationarii intre sot si sotie. In casatorie sotul are obligatia de a fi responsabil si de a nu-si cauta propriile foloase ci foloasele sotiei si a copiilor lor. La fel, sotia are obligatia sa caute mai intii foloasele sotului si a copiilor. Intre sot si sotie nu poate exista competitie nici reprosuri privind cine castiga mai mult sau mai putin. Asta este familia idela, crestina, cea definita in Biblie. Este familia pe care o dorim si o celebram, noi romanii, ca ideal si aspiratie, in acest sezon al dragostei. 

 
AFR va recomanda: Va recomandam o recenzie a cartii lui Hannah Rosin, facuta de un intelectual crestin in octombrie 2012. Are un titlu la fel de sugestiv: “The End of Men: the End of Women Too?” (Sfarsitul barbatilor, dar si sfarsitul femeilor”?) O puteti citi, in engleza, aici: http://www.thepublicdiscourse.com/2012/10/6470/

Va recomandam deasemenea un comentariu care contine sfaturi conjugale pentru soti atunci cind unul dintre ei nu comunica. Materialul a fost publicat recent de organizatia Focus on the Family. http://www.focusonthefamily.com/marriage/communication_and_conflict/learning_to_communicate/when_your_spouse_wont_talk.aspx?p=1
Categorii
Despre bucate Resurse

Ce mănâncă actorii la Oscaruri?

Cel mai mare eveniment care celebrează lumea filmului, Premiile Oscar, strânge în fiecare an elita actorilor, regizorilor şi producătorilor de la Hollywood. Desigur, după ceremonie se ţine o petrecere senzaţională, unde starurile beau, mănâncă şi se distrează.

Ştim că nu e frumos, dar noi suntem mai interesaţi de meniu, decât de câştigătorii din seara de 24 februarie 2013.

Celebrul Chef Wolfgang Puck va coordona o echipă de 300 de bucătari (deja o face de 19 ani în seara Oscarurilor) care vor pregăti sofisticatele bucate. Printre preparate se numără pizza vegetariană, salată de varză kale, somon afumat, plăcintă cu pui cu trufe negre, salată de piersici japoneze şi ton.

Meniul o să fie variat, ca filmele nominalizate, dar şi pentru că o să fie prima masă a zilei pentru cei mai mulţi invitaţi, a glumit Wolfgang Puck. Se pare că multe dintre vedete nu mănâncă nimic toată ziua pentru a încăpea în rochiile strălucitoare şi pentru a arăta perfect pe covorul roşu.

Anul acesta focusul este pe mâncarea vegetariană, dar şi pe preparate cu specific chinez, italian sau franţuzesc. Petrecerea are 1500 de invitaţi, iar aceştia trebuie mulţumiţi. Desigur, de pe mese nu lipsesc nici faimoasele mini-statuete din ciocolată, poleite cu aur.

Prepararea mâncării începe cu câteva zile înainte, dar majoritatea preparatelor trebuie să fie proaspete, aşa că se gătesc în seara evenimentului. Vă daţi seama ce înseamnă să găteşti pentru 1500 dintre cei mai mofturoşi oameni ai planetei?

Oferite de

Gustos

Categorii
Despre bucate Resurse

Nicio petrecere fara finger food

Conceptul de „finger food” este din ce în ce mai popular şi la noi în ţară. Nicio petrecere fără aşa ceva! Dar ce înseamnă? Dacă l-am traduce mot a mot nu ar suna prea bine: „mâncare pentru degete”.

Însă dacă ducem putin mai departe traducerea, aflăm că înseamnă „preparate ce poate fi mâncată cu mâna” Pentru unele popoare, în special cele din Asia, toată mâncarea se mănâncă cu mâna, dar e considerată finger food şi mâncarea ce se consumă pe stradă.

Finger food înseamnă, de cele mai multe ori, aperitive. E adevărat, nu toate felurile de mâncare ce se pot mânca cu mâna sunt aperitive, (de exemplu pizza sau kebabul) dar termenul general asta desemnează. E mâncarea de la petreceri sau de la nunţi şi botezuri: măsline pe scobitori, cârnăciori, cubuleţe de brânză, mini-sandwichuri, frigărui, hamsii prăjite.

Finger food e o soluţie bună atunci când vrei să organizezi o petrecere, nu vrei ca oamenii să stea la masă, dar nu vrei nici să îi laşi nemâncaţi. Câteva farfurii pline de aperitive gustoase şi arătoase ar putea salva situaţia. Iată câteva idei:

Ouă umplute


Tartine cu macrou afumat si sfecla

Frigarui cu piept de pui

Necesită un timp mai mare de preparare, dar o să fie atracţia serii, garantăm! Şi cu frigăruile vă puteţi juca: se pot face numai cu legume sau fructe.

Ce alte reţete de finger food mai ştiţi?

Oferite de

Gustos

Categorii
Despre bucate Resurse

Mancaruri bune pentru inima

Chiar daca nu ai probleme cu inima, e bine sa tii o dieta care sa te protejeze de asa ceva, bogata in fibre si grasimi “bune”, precum Omega-3. E bine si sa ai o greutate potrivita si sa faci multa miscare, dar dieta este cheia. Iata cateva sfaturi.

  • E indicat sa mananci alimente din toate grupurile de mancare, incluzand fructe si legume, cereale integrale, produse lactate degresata si peste.
  • Nu consuma produse bogate in calorii, dar slabe in nutrienti. Limiteaza nivelurile de colesterol, zahar, sodiu si grasimi saturate. Incearca sa pregatesti carnea altfel decat prajita: la cuptor, la gratar sau la aburi.
  • Cand gatesti cu oua, evita cat poti galbenusurile – poti prepara omlete doar din albus sau poti folosi 2 albusuri la un galbenus.

Trebuie sa stii ca grasimile saturate ar trebui sa reprezinte doar 7% din totalul caloric zilnic al unui om sanatos (pentru o persoana care trebuie sa consume 2.000 calorii pe zi, asta inseamna cam 16 grame de grasimi). Grasimile trans ar trebui sa reprezinte mai putin de 1%, adica 2 grame.

Cand te uiti la ambalajul unui produs, tine minte ca e legal ca un producator sa spuna ca produsul lui are 0 grasimi trans atata vreme cat are, de fapt, sub 0.5 grame. Daca un produs contine 0 grasimi trans, dare are ulei hidrogenat in ingrediente, inseamna ca are, de fapt, grasimi trans, dar undeva sub 0.5 grame. Ia asta in considerare atunci cand iti planuiesti dieta.

Interesante si comentariile la postare AICI

Oferite de

Gustos

Categorii
Despre bucate Resurse

Cinci trucuri pentru mancaruri mai gustoase

Chiar daca esti un bucatar incepator, asta nu inseamna ca nu poti avea cateva trucuri care sa iti faca musafirii sa exclame de uimiri atunci cand gusta din preparatele tale. Iata ce te invatam noi:

 

Suc de lamaie

Poate da o aroma excelenta mancarii si e un truc vechi pentru multe retete. Il poti folosi pe fripturi, in salate in loc de otet si chiar in aluaturi de prajituri. Un secret ar fi sa adaugi suc de lamaie in sosul pentru paste – ii va da o aroma speciala!

 

Sare

De regula, incercam sa folosim cat mai putina sare, din motive de sanatate. Dar, deseori, sarea e cea care aduce la “suprafata” aroma mancarurilor. Ai grija – daca pregatesti legume sau paste, adauga sare in apa in care fierb. Pentru carne, insa, adauga sarea fie inainte, fie dupa ce ai terminat de gatit. Altfel, carnea se va intari.

 

Zahar

Exista un motiv bun pentru care foarte multe retete cer si zahar – aduce o aroma aparte. Pana si painea facuta in casa trebuie sa aiba putin zahar, pentru a ii da drojdiei o aroma buna. Incearca sa adaugi un pic de zahar sosului de rosii pentru paste – vei simti diferenta!

 

Ierburi

Desigur, condimentele stim cum sa le folosim, dar nu cumva folosim aceleasi ierburi de fiecare data cand gatim? Patrunjelul e ales cel mai des, dar de ce nu incerci sa adaugi ghimbir sau lemongrass? Poti adauga oregano data viitoare cand faci salata si, eventual, poti pune si cateva frunze de busuioc. Vei fi surprins de rezutlat.

 

Grasimi

Oricat ne-am feri de ele, graismile sunt cele care poarta aromele unui preparat. Un pic de ulei sau unt poate schimba aroma unui fel de mancare – sa nu mai vorbim despre smantana! Prajeste puiul in unt in loc de ulei – vei vedea ca va avea un gust mai bun!

Oferite de

Gustos

Categorii
Despre bucate Resurse

5 gustări pentru prietenii tai

E drăguţ să îţi inviţi prietenii la tine şi e şi mai drăguţ să găteşti pentru ei. Asta nu înseamnă că trebuie să faci o ciorbiţă, o friptură la cuptor şi un tort de fiecare dată. Nu, câteva gustări sunt de cele mai multe ori suficiente.

Cel mai mare avantaj al gustărilor este că se pot face rapid, în doi timpi şi trei mişcări. Un alt plus este că nu necesită prea multe ingredient: poţi să faci ceva super simplu, dar şi ceva foarte sofisticat. Francezii sunt specialişti în gustări complicate! Poţi să le faci cu multă carne, cu peşte sau doar cu brânză sau legume. Depinde de imaginaţie şi de preferinţele prietenilor … deşi e bine să îi înveţi mereu lucruri noi!

Am întocmit o listă cu cele mai apreciate gustări pe care le poţi pregăti!

[Pentru a vizualiza fiecare reteta click pe fiecare titlu]

1. Ou învelit în somon afumat şi sos de brânză.

2. Minisufleuri cu ierburi aromatice şi parmezan.

3. Plăcinţele cu ton

4. Mousse de sparanghel verde cu mazăre tarhon.

5. Empanadas

Oferite de

Gustos

Categorii
Uncategorized

Amintiri cu sfinti

Ruzsa György , sâmbătă, 12 ianuarie 2008

Dragă Frate Daniel Brânzei!

Deşi nu mă cunoaşteţi, vă rog frumos să‑mi acordaţi puţin din timpul dumneavoastră. Mă numesc Gheorghe Ruja şi sunt membru al Bisericii Baptiste Române din Micherechi, Ungaria ‑ singura biserică baptistă unde se mai predică româneşte. Michererechiul (Méhkerék) se situează la graniţa cu România, la 15 km de Salonta. La ultimul recensământ din 2001, doar 8000 de persoane s‑au declarat a fi de naţionalitate română în Ungaria. La şcolile din localităţile româneşti, româna se predă ca limbă străină, restul în ungureşte. Populaţia românească de aici este băştinaşă, deci strămoşii noştri de sute de ani trăiesc aici. Şi în trecut dar şi acum, când suntem mai puţini, încercăm să păstrăm relaţiile cu ţara‑mamă, deşi cu pierderea limbii şi a identităţii, interesul este tot mai scăzut. Doar bisericile: ortodocşii, baptiştii şi penticostalii se mai zbat să se păstreze şi ca români.

Povestea începe în anul 1994, când s‑a făcut inaugurarea noii clădiri a Bisericii Baptiste din Micherechi. Noi…

Vezi articolul original 1.566 de cuvinte mai mult