Dupa 40 de ani: E timpul pentru un nou feminism (AFR)

de Elise Italiano

https://i1.wp.com/beaut.ie/blog/wp-content/uploads/2012/06/youth_defence_noxious_billboard1.jpg
Un feminism care promoveaza avortul ca fiind cheia libertatii femeilor nu ne ajuta sa ne dezvoltam, sa ne pastram demnitatea si nu ne fereste de rele. Trebuie sa sprijim femeile pentru ca „alegerea” intre viata si avort sa nu mai fie dificila. Viata e alegerea naturala. Toamna aceasta [anul 2012] nu am reusit sa deschid televizorul, sa-mi deschid browserul sau sa ma plimb pe strazile din Washington DC, fara sa-i aud, sa citesc sau sa-i vad pe sustinatorii  avortului protestand impotriva Razboiului impotriva Femeilor. [Nota AFR: The War on Women / Razboiul impotriva femeilor, sloganul miscarii feministe in alegerile prezidentiale din 2012]

Multe dintre surorile mele americane m-au solicitat sa ma alatur lor, prin intermediul reclamelor on-line, al campaniilor din usa in usa si al reclamelor politice. Priveau lucrul acesta ca pe o necesitate: era, ziceau ele, necesar sa luptam impotriva manevrelor strategice si ofensive ale unor politicieni, care aveau ca scop abrogarea unei victorii feministe atat de greu castigata – avortul, adica eliberarea de orice restrictie in ceea ce priveste libertatea noastra  reproductiva. Am fost invitata sa ma alatur unor femei care denuntau cu voce tare, in public, orice „restrictie” de genul acesta, intr-o batalie unde armele sunt cuvintele si strategia de lupta este impachetarea cauzei avortului in limbajul drepturilor civile si ale omului.

Chiar daca este descrisa ca fiind defensiva, campania s-a dovedit a fi una ofensiva, care nu urmareste numai sa tina piept, ci si sa fie cu un pas inainte. Campania a fost sustinuta prin slogane grafice despre corpul femeii, prin confesiuni inocente tinute in public despre experiente sexuale, chiar si prin reclame in care votul era comparat cu pierderea virginitatii. A fost de asemenea o campanie in care se utiliza limbajul sinelui: drepturile mele, libertatea mea, libertatile mele. Aceasta campanie m-a izbit pentru ca este  antiteza feminitatii, prin tot ceea ce reprezinta, de la continutul sau jinitor pana la discursul sau agresiv. Aceste femei se temeau sa nu piarda nu numai lucrurile in jurul carora isi construisera vietile – accesul la contraceptie si avortul la cerere – , dar de asemenea o ideologie care  disociaza sexul de iubire, responsabilitate si, bineinteles, copiii. Chiar daca contraceptia si avortul le-ar fi in continuare permise si la indemana in cazul in care ar pierde batalia, forta ideologiei lor ar avea cu siguranta de suferit: usa s-ar deschide larg pentru vocile ce promoveaza un feminism inradacinat intr-un sol total diferit.

Insa si mai important este ca aceste femei au convins mass-media ca toate femeile care se declara feministe sunt de acord cu ele ca femeile au nevoie sa fie fericite, sanatoase si libere. In aceasta privinta, au avut chiar si sustinerea Congresului si a Casei Albe, in ciuda respingerii unui proiect de lege pentru interzicerea avortului motivat de sexul copilului nenascut. Imi era clar ca aceasta marca a feminismului ducea lipsa de consecventa, claritate si solutii reale pentru problemele femeilor. De fapt, revista Time tocmai a publicat un articol care subliniaza faptul  ca dupa 40 de ani de la decizia Roe v. Wade care a legalizat avortul in 1973 sustinatorii avortului sunt adesea fortati sa apare cu tarie avortul.  Ei incep sa descopere ca femeile mai tinere nu prea vad avortul ca pe unul din drepturile lor fundamentale.

Nu sunt singura in aceasta incercare de a promova vechiul feminism, in care egalitatea femeilor avea ca pret feminitatea lor. Continuand sa promoveze avortul, oamenii legii, politicienii, lucratorii sociali, avocatii, educatorii, si toate partile investite cu interes in sanatatea si starea de bine a femeii sunt distrasi de la a-i asigura femeii resursele si instrumentele de care chiar are nevoie pentru a fi fericita si sanatoasa. Argumentele in favoarea ‘alegerii’,  puse pe seama feminismului, nu functioneaza, si un argument bun poate fi facut impotriva avortului ca raspuns la nedreptatile si inegalitatile femeii. Argumentul meu arata ca avortul in cel mai bun caz functioneaza ca un bandaj pe ranile care dezavantajeaza femeile, dar in cel mai rau caz le faciliteaza. 

 
Mitul 1: Avortul le ajuta pe femei sa isi termine studiile si sa-si urmeze o cariera

Fiecare feminista stie ca in orice societate dreapta, fetele si femeile sunt bine educate si lucreaza in economie. Intrebarea, in cazul acesta, ar fi daca educarea si cresterea copiilor sunt compatibile cu obiectivele educatiei si muncii, si de asemenea daca avortul influenteaza in mod favorabil reusitele educationale si profesionale ale femeii.  Feministiele care sustin avortul afirma ca daca femeile si barbatii au oportunitati educationale si profesionale egale, atunci femeile trebuie sa poata sa avorteze la cerere, pentru a putea sa-si continue scoala si sa-si pastreze locurile de munca si oportunitatile de viitor.  Un feminism mai bun le-ar ajuta pe femei sa aprecieze ceea ce ele sunt cu adevarat – persoane capabile sa aduca un mare bine lumii acesteia, nu doar prin educatie si munca, ci si prin nasterea copiilor. Acest tip de feminism ar sustine dezvoltarea conditiilor propice pentru femeile insarcinate, in sistemul educational si profesional.

Sa luam Universitatea Columbia (Columbia University) din New York ca exemplu. Cand Universitatea a dat fiecarei studente o bursa de ajutor in caz de avort, presedinta grupului Columbia’s Right to Life (Dreptul la Viata al Universitatii Columbia), Julia Salazar a inceput sa caute resurse si finantari pentru studentele insarcinate care doresc sa isi pastreze si sa isi creasca copilul, concomitent cu continuarea studiilor.  Acest grup se straduieste sa reduca neajunsurile unei sarcini in afara casatoriei si sa faca ca resursele pentru studentele insarcinate sa fie mai vizibile si mai accesibile.

Organizatia Feminists for Life (Feministe pentru Viata) se ocupa si de cazul elevelor de liceu. Potrivit cercetarilor facute de ele, unul din cinci avorturi e facut de o eleva de liceu. Asta sugereaza ca aceste tinere nu primesc ajutorul institutiilor – sub forma cazarii, a centrelor de ingrijire a copiilor, a asigurarilor de viata, etc- factori care le-ar ajuta sa-si pastreze copilul si in acelasi timp sa-si continue studiile. Chiar si Planificarea Familiala admite ca aceasta optiune i-ar ajuta si pe ei in consilierea tinerelor femei. Daca ‘alegerea’ este incadrata astfel ca femeile sa poata alege sa studieze sau sa lucreze in timp ce cresc un copil, atunci convingerea ca sarcina este un  ‘joc cu suma zero’ nu mai e relevanta.

Feministele ar trebui sa aiba visuri mari in aceasta privinta. Ce ar fi daca companiile ar asigura suficient concediu de maternitate pentru femeile insarcinate? Ce ar fi daca femeile nu ar trebui sa isi justifice concediul de maternitate ca fiind concediu medical, chiar si in mediile de lucru relativ placute? Ce ar fi daca liceele si universitatile ar oferi servicii pentru elevele/studentele insarcinate, cum ar fi programe de munca si studiu, centre de ingrijire, asistenta medicala, astfel incat sa reuseasca sa aiba si o educatie si copii – bunuri pe care cultura noastra le-a divizat?

Aceste facilitati ar dezvolta un feminism care ar promova lucrurile de care femeile chiar au nevoie – sustinere practica, astfel incat sa poata fi educate, si sa aiba o siguranta financiara si succes profesional. Potrivit lui Guttmacher Institute, femeile in jurul varstei de 20 de ani – cand cel mai probabil sunt in cautarea unei educatii si cariere- reprezinta mai mult de jumatate din avorturile care au loc in America in fiecare an. Acest trist fapt e o marturie pentru tinerele femei din ziua de azi: daca ramai insarcinata devreme in viata si vrei sa-ti pastrezi copilul, nu poti sa fii educata sau sa ai succes profesional. Oare nu este acest punct de vedere in dezavantajul femeii? 

 
Mitul 2: Avortul le ajuta pe femeile sarace sa iasa din saracie

Multi dintre cei ce sustin avortul afirma ca avortul la cerere trebuie sa fie disponibil femeilor sarace, deoarece a avea mai multi copii le creste povara financiara si le mentine in saracie. In opinia lor, Planificarea Familiala si alte clinici de avort ar trebui sa fie localizate in primul rand in cartierele sarace. Potrivit lui Guttmacher Institute, 42 la suta dintre femeile care avorteaza au venituri sub 100% al Nivelului Federal de Saracie (FPL); 27 la suta din ele au sub 199%. 61 la suta din avorturi sunt facute de catre femei care au deja unul sau mai multi copii. Aceste statistici nu variaza mult de la an la an, ceea ce sugereaza ca femeile adesea raman in saracie dupa repetate avorturi. Avortul, asadar, nu scoate femeile din saracie.
Feministele trebuie sa tina cont de cauzele de baza ale saraciei femeilor. Care resurse nu sunt disponibile mamelor singure? Ce servicii de ingrijire a copiilor le sunt disponibile  prin organizatii caritabile sau din partea guvernului astfel incat sa poata sa lucreze in timp ce isi cresc copiii? Ce fel de instruire la locul de munca este disponibila? Le este oferita indrumare pentru planificarea financiara de lunga durata si independenta? Guttmacher Institute  raporteaza ca 54 la suta dintre femeile care avorteaza folosesc contraceptia cand raman insarcinate. Opt la suta dintre femeile care avorteaza nu au folosit-o niciodata. Ce fel de programe educationale  sunt disponibile pentru a invata femeile ca contraceptia nu previne sarcinile nedorite?

In final, cine ii face responsabili pe tatii acestor copii de cresterea si sustinerea lor? Au acesti barbati cu adevarat grija de copiii si de mamele acestor copii? Ne gandim oare la o corelatie intre avort, saracie si statutul de necasatorit?  Daca nu, de ce nu luam in considerare aceste chestiuni? 

 
Mitul 3: Avortul este o solutie dreapta, facuta din compasiune, pentru viol

Oricine a sfatuit sau a vorbit cu o femeie care a fost abuzata sexual stie ca nu exista nimic mai odios, mai violent si mai inuman decat violul. Multi dintre cei ce sunt de partea avortului sustin, dintr-un simtamint sincer de compasiune, ca o femeie care a suferit deja un act de violenta atat de grav nu ar trebui sa mai fie nevoita sa poarte sau sa dea nastere unui copil care ii va aminti de aceasta violenta.

Chiar daca acest argument pare solid, exista argumente si mai serioase impotriva lui, dintr-o perspectiva feminista. In primul rand, care societate ar spune vreodata ca o fiica ar trebui sa moara pentru pacatele tatalui sau? In orice alta faza a vietii unei fete, majoritatea feministelor ar respinge acest rau. De ce faza cand se afla in uter ar fi ceva diferit?

In al doilea rand, procedurile implicate in procesul de avort sunt invazive si pot fi traumatizante ele insele. Avortul poate fi numit un al doilea act de violenta comis impotriva unei femei. Numarul socant al cazurilor de abuz sexual in armata americana ilustreaza foarte bine, in mod trist, aceasta problema. Dintre femeile care doresc sa-si sacrifice vietile pentru libertate, o treime au fost abuzate sexual. Ele sunt cu 180% mai probabil sa fi fost abuzate sexual decat sa fi murit in razboi in ultimii 11 ani. Barbatii alaturi de care isi slujesc tara cot la cot comit marea majoritate a acestor violuri.

Una din patru femei nu raporteaza abuzul, din teama de a nu fi marginalizate de catre ceilalti militari sau de a nu fi catalogate ca avand ‘tulburari de personalitate’, dupa cum au raportat mai multe femei-militare. Mai mult decat atat, in 2011, doar 240 din cele 3.192 de cazuri de abuz sexual raportate au fost investigate. Si cand ajung sa fie investigate, sunt lasate in seama altora, amanate sau calomniate. In decembrie, Senatul a adoptat un amendament la Legea de Autorizare a Apararii Nationale, care finanteaza  avortul cerut de victimele violurilor din armata. In caz contrar ar fi trebuit sa il plateasca din buzunarul propriu.  Bineinteles ca femeile vor crede ca ar trebui sa se foloseasca de aceasta optiune in cazul in care raman insarcinate dupa un abuz.   E gratis, ascunde rusinea de a fi insarcinata in cultura militara si ii permite femeii sa isi pastreze locul de munca. Ceea ce cu siguranta, insa, aceasta varianta nu ofera este un sfarsit  acestui ciclu de violenta sexuala.

Orice femeie care a luptat vreodata pentru drepturile si protectia femeii ar trebui sa vada acest amendament ca pe un lucru de suprafata.  Dar e de asemenea  o unda verde pentru barbati de a continua abuzul sexual al femeilor militare. Femeile militare merita ceva mai bun. Merita dreptate. Femeilor din generatia mea li s-a spus ca avortul ar trebui sa fie sigur, legal si rar. In cei 40 de ani de dupa decizia Roe v. Wade din 1973 peste 53 de milioane de avorturi au fost efectuate asupra femeilor americane in numele egalitatii femeilor. E timpul sa ne deschidem ochii: un feminism care promoveaza avortul ca fiind cheia catre libertatea femeilor nu ne ajuta sa ne dezvoltam, sa ne pastram demnitatea si nu ne fereste de rele. Dar, deasemenea, o societate care doreste abrogarea deciziei Roe trebuie sa asigure mijloacele de sustinere a femeilor insarcinate, astfel incat „alegerea” intre viata si avort sa nu mai fie dificila. E timpul sa regandim cazul feminist al avortului. E timpul sa purtam adevarata lupta in numele femeii.

 

Alianta Familiilor din Romania
Acest articol a fost publicat în De meditat ..., De'ale familiei, Mapamond, Resurse și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s