Categorii
Uncategorized

Florin Ianovici – (2) Limitele libertatii crestine 3 Noiembrie 2013

agnus dei - english + romanian blog

Photo credit www.frenchpressmornings.com

Vezi si

Limitele libertatii crestine

Cand faci un lucru, sa te intrebi: Ma apropii de Dumnezeu sau ma indepartez de Dumnezeu? N-as vrea sa fac lucruri care sa ma bucure pe mine, dar sa-L intristeze pe Dumnezeu. 

Galateni 5:13

Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pămîntească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste.

1 Corinteni 8:9

Luaţi seama însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi.

ianoviciCand se intalneau grecii in Agora, locul acela al spiritualitatii grecesti, una dintre laudele pe care ei o aveau tot timpul era aceasta. Strigau de multe ori aceasta. Era sloganul vremii. Fiece vreme a auvt un slogan. Sloganul grecilor era acesta: Toate lucrurile imi sunt ingaduite! Asa…

Vezi articolul original 2.499 de cuvinte mai mult

Categorii
Uncategorized

Inside The Revolution: How Iran seized the US embassy in Tehran 34 years ago today. „We were just plain asleep,” said CIA director.

Joel C. Rosenberg's Blog

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

>> Largest anti-American protest in years underway outside former U.S. embassy in Tehran. Iranians shout, „Death To America!”

The following are excerpts from my non-fiction book, Inside The Revolution (2009):

Dawn had not yet broken in Washington.

It was Sunday morning, November 4, when an urgent “Flash Traffic” message from Embassy Tehran arrived in the State Department’s top-secret communications center: “Demonstrators have entered embassy compound and have entered the building.”

More than three thousand Radicals, most of them students, had climbed over the embassy’s walls, penetrated the compound’s internal security fences and doors, disarmed the Marines (who had been ordered by their superiors not to shoot), and were holding sixty-six Americans hostage while rifling through whatever files they could get their hands on.[1]

Staffers in the White House Situation Room immediately awoke the president at Camp David…

Vezi articolul original 824 de cuvinte mai mult

Categorii
Arta Despre bucate

Peisaje facute din mancare – un proiect marca Carl Warner

Carl Warner Art (1)
Carl Warner Art (1) (Photo credit: Billboard Art Project)
Carl Warner Art (3)
Carl Warner Art (3) (Photo credit: Billboard Art Project)

Cine ar fi crezut ca poti obtine asemenea peisaje impresionante din cateva legume, o paine si cateva verdeturi proaspete? Dar nu alimentele reprezinta ingredientul-minune al superbelor tablouri. Secretul consta de fapt in talentul lui Carl Warner.

Carl Warner a lucrat in industria publicitatii timp de 25 de ani, specializandu-se in fotografierea peisajelor si a naturii moarte. Artistul a colaborat de-a lungul timpului cu agentii de renume din toata lumea. In ultimii 10 ani, Warner a lucrat intens si la portofoliul intitulat “Foodscapes” (Peisaje din mancare) in care a strans o multime de lucrari, care mai de care mai impresionante. Fotograful a folosit legume, fructe, peste, verdeturi, branzeturi, ba chiar si mezeluri pentru a crea aceste imagini de poveste. Fotografiile sunt realizate in studioul sau din Londra.

 - imagine mare

Carl Warner Art (2)
Carl Warner Art (2) (Photo credit: Billboard Art Project)
Categorii
Despre bucate

6 lucruri pe care nu le stiai despre unt – Gustos.ro

 - imagine mare

 

Stim despre unt ca este un aliment bogat in grasimi, care ne ajuta sa dam savoare foarte multor mancaruri. El contine vitamine liposolubile si minerale si aduce beneficii organismului atunci cand este consumat in cantitati moderate. Desigur, sunt si lucruri pe care nu le stiam pana acum despre acest produs des folosit in bucatariile de pretutindeni. De aceea, am intocmit o lista cu cateva informatii inedite.

Untul a fost obtinut pentru prima data acum 4.000 de ani in Orientul Mijlociu. In acele vremuri, laptele era pastrat in burdufuri din piele de capra care erau legate si atarnate. Datorita miscarii acestor burdufuri, a fost obtinut in mod accidental untul.
Contine acelasi numar de calorii precum margarina. O lingura de unt are in medie 74 de calorii, la fel ca o lingura de margarina. Diferenta consta in continutul de vitamina A si E, compusi pe care margarina nu ii poate oferi organismului nostru.
Untul este mai galben vara decat iarna. Din laptele vacilor care sunt hranite cu iarba proaspata se obtine un unt mai colorat, mai galben. Asadar, schimbarea de culoare a acestui aliment are o explicatie logica.
Exploratorii care pleaca pentru perioade lungi de timp in zonele polare consuma unt foarte des pentru a-si asigura energia necesara si pentru a-si mentine o temperatura ridicata a corpului. In anul 2008, exploratorul canadian Will Steger si alti sase colegi de-ai lui au consumat bucati mari de unt pentru a-si asigura zilnic un necesar de 7.000 de calorii.
Pentru a produce un kilogram de unt ai nevoie de 20 de litri de lapte. Laptele poate fi transformat in unt in aproximativ 20-25 de minute de agitare continua si viguroasa.
Daca untul nu ti se topeste in gura, inseamna ca temperatura corpului tau este prea scazuta. Desigur, acest lucru nu este posibil, deoarece untul se topeste de la temperatura de 33 de grade, iar organismul uman intra in hipotermie daca atinge 35-34 de grade.
Categorii
Uncategorized

Sfaturi pentru o dietă sănătoasă şi mai puţin costisitoare – Gustos ro

 - imagine mare

 

Unele dintre marile probleme legate de hrană în momentul actual sunt preţul acesteia şi efectul pe care îl au asupra sănătăţii noastre. Ştim cu toţii că „eşti ceea ce mănânci”, aşa că trebuie să mănânci cât mai inteligent.

Produsele BIO sunt o soluţie, dar din păcate preţurile acestora sunt mult mai mari decât al produselor obişnuite. Atunci ce e de făcut? Iată câteva sfaturi pentru o dietă sănătoasă şi mai puţin costisitoare:
1. Mănâncă mai puţină carne. Preţul cărnii este mult mai mare faţă de cel al legumelor, iar proteine se găsesc şi în fasole,ciupercimazărenăut etc.
2. Plantează-ţi singur legumele. E adevărat, nu toată lumea are o grădină, dar poţi creşte plante şi pe balcon sau la geam: busuiocpătrunjelcoriandru şi o mulţime de alte condimente care sunt scumpe în comerţ. Dacă eşti un norocos şi ai grădină, umple-o cu roşii şi salată.
3. Congelează, usucă şi depozitează inteligent. Legumele şi fructele se pot păstra foarte bine pentru un timp îndelungat. Citeşte despre modalităţile de conservare naturală a fructelor şi despre beneficiile fructelor uscate.
Continurare articol
http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/sa-mancam-sanatos/sfaturi-pentru-o-dieta-sanatoasa-si-mai-putin-costisitoare.html?utm_source=Gustos&utm_medium=email&utm_campaign=25+Aug+2013+Daily+Newsletter
Categorii
De meditat ... Mapamond

AFGANISTAN, țara unde femeile se vând – AFR update

Recent am dat peste un articol in The Atlantic privind un subiect parese ireal, mai ales pentru Mileniul III – o tara unde femeile sunt vandute. Faptul acesta reflecta decalajul enorm privind statutul femeii in diverse tari ale lumii, diverse culturi, traditii ori religii. E bine cunoscut ca in traditia islamica statutul femeii e precar. Dar ca femeile ar putea fi vandute in lumea islamica pentru a plati datoriile barbatilor e ceva cu totul scandalos si ingrijorator. E un exemplu grosolan de incalcare a unuia dintre cele mai fundamentale drepturi umane – dreptul la libertate si inviolabilitatea persoanei. O dovada a statutului precar al femeii in lumea islamica e Afganistanul, o tara in care aceasta practica multiseculara inca e in voga, in ciuda prezentiei trupelor occidentale acolo. Materialul de astazi a fost editat, tradus si abreviat pentru dtra de Radu Ionita, AFR Bucuresti. Ii multumim. Articolul intreg in engleza poate fi citit aici: http://www.theatlantic.com/international/archive/2013/07/in-afghanistan-fathers-barter-daughters-to-settle-drug-debts/278217/

In Afganistan: Un tata incearca sa scape de datoriile din droguri vanzandu-si ficele unor traficanti

de Fariba Nawa

Am fost in cautarea ei timp de 10 ani. Aproape ca am fost rapita in incercarea de a o gasi. Am scris o carte inspirata de aceasta intamplare, dar in seara asta am fost pe cale sa vorbesc cu ea. Degetele imi tremurau in timp ce formam numarul de telefon primit de la mama ei. Ne-am intalnit in vara anului 2003 intr-un sat prafuit din Afganistan. Darya avea ochii verzi si avea doar 12 ani, mergea la scoala si ii placea sa se joace cu piciorusele goale in nisip. Copilaria ei s-a terminat brusc atunci cand tatal ei, un dependent de droguri, a vandut-o unui contrabandist cu 34 de ani mai in varsta decat ea. Tatal ei era plin de datorii catre traficanti, iar acei traficanti erau furnizorii a 90% din cantitatea de opium din lume. A facut ceea ce toti tatii afgani fac, si-a vandut 2 din ficele sale fortandu-le sa se casatoreasca pentru a scapa de datorii, bineinteles fara acordul lor. Ficele sale au fost victimele acestei afaceri ilegale.

Trafic in opiu si femei

In ultimii 10 ani, de cand am intalnit-o pe Darya, numarul de mirese vandute traficantilor de opiu a crescut in tot Afganistanul. Mii de tinere afgane sunt date spre sclavie ca a 2-a sau chiar a 3-a sotie sau sunt trimise ca prostituate in afara granitelor. In ultimul deceniu, guvernul a incercat sa eradicheze aceasta afacere, dar a reusit doar sa inrautateasca problema. Fermierii a caror culturi au fost distruse, au preferat sa isi vanda ficele pentru a putea plati inapoi imprumuturile la traficanti. Rata de dependenta este incredibil de mare, un million de dependenti de opiu la o populatie de 30 de milioane, iar acest lucru face ca vanzarea de copii sa creasca alarmant. Cand familiile afgane dependente de opiu numai au bani pentru a se droga, ei prefera sa isi vanda ficele sau uneori chiar si fii. Doamna Parwanta, care nu si-a dorit primul nume mentionat din dorinta de securitate, a lucrat la educatia si prevenirea consumului de droguri in Afganistan timp de 3 ani. Intr-o familie, ea a descoperit ca tatal si-a vandut 3 fice pentru a-si putea hrani dependenta de droguri. “Cand un membru al familiei incepe sa abuzeze de consumul de droguri, totul de la statutul economic pana la cel social se naruie. De obicei, atunci cand tatal dintr-o familie nu mai are resurse pentru a-si hrani pofta de droguri el isi prostitueaza fata sau isi vinde copiii.”

Najibullah Quraishi, un journalist si regizor afgan, a declarat ca s-a intalnit cu peste 100 de familii care si-au vandut ficele pentru a plati traficantii. In documentarul sau din 2012 intitulat “Opium Brides” (Miresele Opiumului), arata mai multe povestiri sfasietoare a catorva fete alaturi de datoriile familiilor de fermieri atunci cand guvernul a decis sa le distruga fermele de mac. In urma retragerii truelor americane si posibilitatea reintoarcerii talibanilor in diferite parti ale Afganistanului, unii analisti prezic un alt bum al opiumului. Deja, 9 provincii care acum 2 ani declarau ca nu mai au ferme de mac, au reinceput cultivarea lui, in mare parte din cauza pretului foarte ridicat al opimului. Traficul de droguri este o afacere condusa de mafia, care infloreste in zonele violente si sarace. Multi fermieri care au revenit la cultivarea macului au declarat ca fac lucrul acesta din cauza insecuritatii si din lipsa de alte optiuni agricole.

A-ti vinde fata ca sa o casatoresti pentru a-ti achita imprumuturile, nu doar datoriile din droguri, este o practica regionala ce dateaza de secole. Aceasta practica a crescut expotential din cauza saraciei adusa de cei 30 de ani de razboi. Majoritatea fetelor traiesc la granitele tarii unde traficul este in floare. Singura optiune lasata pentru aceste fete este sa reziste pe cont propriu. Unele se sinucid. Nasima, o membra a consiliului de femei din provincia Helmand a apucat pistolul unui gardian si s-a impuscat. Altele fug si pot ajunge intr-unul din adaposturile pentru femei. Majoritatea se multumesc cu soarta lor ca proprietati ale contrabandistilor.

Povestea lui Daria

Darya, in varsta de 22 de ani a raspuns la telefon dupa ce am sunat a 6-a oara. Vocea ei era mai puternica, mai increzatoare si mult mai calma. Astepta sa o sun. Am vorbit putin despre familiile noastre, iar apoi mi-am cerut iertare ca nu am reusit sa o scap de viata pe care o traia alaturi de Haji Sufi, omul ce i-a devenit sot si tata al copiilor ei. Apoi a urmat o pauza. “Am asteptat foarte mult dupa tine sa vii sa ma scapi”, a spus ea. “Dar acesta mi-a fost destinul, m-am obisnuit deja”.

In 2003 cand m-am intalnit pentru prima data cu Darya, tatal ei Touraj a disparut pentru a nu fi vanat de traficanti. Chiar si dupa ce si-a vandut 2 din ficele sale el inca a mai ramas cu datorii. Sotul fetei celei mai mari nu a mai aparut niciodata ca sa isi ia mireasa, in schimb sotul Daryei, care mai avea deja o sotie si 8 copii vroia sa o ia din Herat la Helmand. El vorbea Pashto, iar ea vorbea Farsi. De fiecare data cand Haji Sufi venea, Darya il injura si fugea de langa el. Darya m-a cautat s-o ajut, stiind ca am alte valori si ca vin din lumea din afara. Intr-o dupa amiaza de vara am vorbit cu Sufi in timp ce Darya statea langa mine. Ea m-a apucat de haina si tremura: “Te rog nu-l lasa sa ma ia”, mi-a soptit la ureche.

A fost ultima data cand am vazut-o. A venit desculta la casa ghidului meu intreband de mine si doring sa fie salvata de o casatorie fortata. Am raportat cazul la Comisia Independenta a Drepturilor Omului Afgane, a caror membrii nu au facut nimic. Autoritatile afgane mi-au zis ca asta li se intampla la mii de fete, iar daca nu se duce cu sotul ei, mama ei si ceilalti 5 frati vor suferi consecintele.

Am scris o poveste despre ea si am publicat-o in diferite tari, iar cititorii au trimis bani pentru familia ei. Vara urmatoare am venit cu banii, dar a fost prea tarziu. Sufi a luat-o la Hermand si mama ei m-a rugat sa o aflu. Mi-a spus ca se va mutila singura, in semn de protest, un lucru comun la fetele casatorite fortat. In 2005, m-am costumat intr-o burqa cu ghidul meu si cu o poza a sotului ei in Sangine, regiunea Helmand. Am batut la diferite usi si am aratat poza lui. Simpatizantii talibanilor si-au dat seama ca vin din Occident si m-au amenintat ca ma vor inchide, dar ghidul meu i-a calmat. Nu am gasit-o pe Darya si m-am intors in SUA simtindu-ma foarte vinovata ca nu am putut opri traficarea unui copil. Darya a devenit eroina cartii mele Tara Opiumului. In timp ce imi scriam cartea am tot cautat-o din SUA sunand pe toata lumea care ar fi avut vre-o legatura cu ea. Mama ei a gasit in sfarsit un numar de telefon in Mariah, Helmand, o regiune pe care SUA o bombardase si reconstruia drumurile, liniile de telefon si scolile. Ea a fost in aceasta regiune in tot acest timp, unchiul ei dandu-mi adresa gresita. Darya traia impreuna cu 20 de rude ale sotului ei. Sotul ei impreuna cu familia lui cresteau opiu, pana ce americanii le-au confiscat fermele.

Prima mea conversatie cu Daria a fost foarte emotionanta, ca si cum as fi cunoscut-o in toti acesti ani cat a fost disparuta, nemai auzind ceva de ea de aproape 10 ani. Vorbea despre viata ei ca mama cu un mix de umor si tragedie. Se considera ghinionista, dar totusi mult mai norocoasa decat alte mirese ale opiumului care nici macar nu aveau titlul de sotii. Darya a cunoscut multe fete care au fost traficate pentru a deveni la randul lor traficanti sau prostituate. Viata Daryei a fost mai buna decat mi-am imaginat eu. Este sotia cea mai tanara a sotului si a devenit matriarha familiei. “Acum, sotul imi arata foarte mult respect”. A plans si s-a certat timp de un an cu cealalta sotie a lui Sufi. El a batut-o pentru nesupunere. Cand a incetat sa se mai revolte si si-a indeplinit atributiile, Sufi a incetat sa o mai bata. “Acum eu si cealalata sotie a lui Sufi suntem prietene.” El nu se mai culca cu ea. Darya a invatat repede Pashto dar i-a luat 4 ani pentru a ramane insarcinata. La varsta de 18 ani a avut un baiat, care a devenit motivul pentru care ea traieste. Petrece timpul facind piine intr-un cuptor de lut, gateste, spala si are grija de copilul ei. De 2 ori pe an Sufi a luat-o pe Darya sa isi viziteze mama din Herat. Tatal ei a iesit din ascunzatoare dupa ce si-a platit toate datoriile, dar inca se mai droga. Intr-una din calatoriile sale la Herat Darya si-a confruntat tatal pentru ca a vandut-o lui Sufi. “El mi-a spus ca ar trebui sa ii fiu recunoscatoare, caci Sufi are grija de mine, daca m-ar fi lasat la baietii din Herat as fi ajuns dependenta de droguri, ceea ce ar fi fost mai rau.”

Tatal ei i-a dat telefonul lui, ca gest de impacare. Darya si-a iertat tatal dar nu si fapta lui. In primul ei an de mariaj Darya nu a parasit Mariah decat pentru a face cumparaturi cu sotul ei sau pentru a se duce la doctor. Pana armata SUA nu a ajuns la ei, femeile nu se puteau duce singure sa faca cumparaturi, deoarece talibanii cereau ca ele sa fie acompaniate de un barbat.

Intr-o zi, Sufi si-a scos copilul de 18 luni afara din casa pentru a se juca langa un rau. L-a auzit pe Sufi strigand si apoi si-a vazut copilasul inecat. Copilasul a murit din cauza ca Sufi nu a avut grija de el. “Am pierdut multe, dar cea mai dureroasa pierdere a fost cand mi-am pierdut copilasul. Nu voi putea uita niciodata”, a spus ea in timp ce se ineca de plans.

Dupa moartea primului ei fiu, a mai avut un copilas pe nume Barat, care acum are 2 ani si o fiica, Zahra de 8 luni. Poate sa se plimbe in burqa cu celelalte femei din familie in voie. Acum sunt mai putine interdictii morale, dar raidurile nocturne si perchezitiile casei au fost o parte regulata a vietii ei. Trupele americane au perchezitionat casa de 5 ori in ultimii 3 ani. Darya a intalnit multe alte mirese ale opiumului in plimbarile ei in Marjah. Relatiile ei cu Sufi s-au schimbat in bine dupa ce ea i-a nascut copii. Acum el o asculta, ii arata afectiune, o lasa sa ia multe decizii, doar ca ea inca nu-l iubeste.

Categorii
De meditat ... De'ale familiei

Pornografia dezumanizează – AFR update

Las Vegas Strip (Panorama)
Las Vegas Strip (Panorama) (Photo credit: www78)

Ne inselam gandind ca toate “drepturile omului” sunt benefice lui. Unele il distrug. Unul dintre ele e dreptul la pornografie, la a achizitiona, comercializa, vizualiza si accesa pornografia. In unele tari intemnitatilor li se recunoaste acest drept si materiale pornografice le sunt puse la dispozitie. Ca pornografia, insa, dauneaza, nu se mai pune la indoiala. Pornografia dezumanizeaza. Despre asta am scris destul de des si revenim astazi. Anul trecut am redat un interviu cu una din marile vedete din Hollywood, o femeie, care afirma ca barbatii isi pierd virilitatea si barbatia din cauza vizualizarii masive a pornografiei. Pornografia cauzeaza si dependenta, afecteaza viata intima si nu de putine ori duce la deficiente in viata intima si, in urma, chiar la divort. Despre acest impact serios scriem astazi. Redam un material publicat recent privind impactul pornografiei asupra unor barbati. Redam marturii ale barbatilor afectati care, dupa multa sarguinta, au reusit sa se lase de pornografie. Pe de alta parte, materialul discuta si glorificarea pornografiei, Las Vegas fiind unul din centrele majore ale occidentului unde se tin targuri anuale cu vedetele care joaca in filme pornografice, asa numitele “porn stars”. Materialul alaturat, intitulat, Ubiquitous Assailant – The Dangerous, Unasked Questions Surrounding Pornography, a fost abreviat, editat si tradus pentru dtra de Izaballe Pana, AFR Bucuresti, si Coordinator National al Coalitiei Pentru Moralitate in Media. Ii multumim. Articolul intreg in engleza poate fi citit aici: http://www.deseretnews.com/article/print/865582634/Ubiquitous-assailant-The-dangerous-unasked-questions-surrounding-pornography.html 

Agresorul omniprezent: pornografia

Parul blond al lui Tiffani cade in jurul fetei ei in timp ce se apleaca sa semneze un alt autograf. Mazgaleste un mesaj rapid pe o fotografie dintr-o revista glossy si afiseaza un zambet senzual in timp ce admiratorul ei vine sa stea langa ea pentru o fotografie. Ranjetul lui se intinde in timp ce ea ii apuca mainile si le infasoara in jurul trupului ei.

Las Vegas

Cei care stau la rand ca sa o intalneasca pe Tiffani la Targul anual de Divertisment destinat Adultilor (Adult Entertain Expo) in Las Vegas sunt mai mult de 12 persoane dintre care tineri de varsta colegiului, persoane supraponderale, cu calvitie si chiar cupluri de varsta mijlocie. Toti sunt cu camere foto, unii dintre ei facand poze si in timp ce asteapta, focalizand aparatele pe jeansii rosii mulati ai lui Tiffani si pe tricoul ei negru transparent.

 

Tiffani va face acest lucru timp de patru zile, in timp ce mii de fani se vor perinda prin Hotelul si Casinoul “Hard Rock” din Las Vegas pentru a participa la Targul anual al Divertismentului pentru Adulti – Reteaua de Filme pentru Adulti, cea mai mare expozitie a industriei pornografice din SUA care atrage intre 20.000 si 30.000 de persoane in fiecare an in luna ianuarie.

 

De la o industrie finantata de mafie, desfasurata in ascuns, pornografia a explodat intr-o forma sociala omniprezenta de divertisment, evidentiata de multimea care se perinda prin salile de conferinta pentru a face poze prietenilor lor in timp ce imbratiseaza staruri porno, ca mai apoi sa le posteze pe Instagram sau pe Facebook. Desi Las Vegas este, prin definitie, lipsit de orice valori morale, tot mai multi experti sunt ingrijorati de modul in care intrega tara a acceptat, si chiar a imbratisat, infiltrarea culturala a pornografiei. “Problema reala nu este daca “pornografia” a devenit mai rea” spune Michael Kimmel, un sociolog de la Universitatea Stony Brook din New York, care studiaza sexele, sexualitatea si masculinitatea. “Ceea ce este mai important este faptul ca este mult mai raspandita cu mult mai putine scuze.”

 

Date Statistice

 

Se estimeaza ca 40 de milioane de americani viziteaza cel putin o data pe luna un site porno, iar 25% dintre toate cererile inregistrate pe motoarele de cautare din SUA sunt pentru pornografie. Cea mai mare utilizare se regaseste in randul tinerilor: intr-un sondaj din 2009 facut in randul a 30.000 de studenti, mai mult de 10% au spus ca urmaresc pornografie online intre 5 si 20 de ore pe saptamana, iar 62% au spus ca s-au uitat la pornografie pe Internet cel putin o data pe saptamana. Un alt studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Brigham Young in 2007 a constatat ca 21% dintre toti studentii au spus ca se uita la filme porno “in fiecare zi sau aproape in fiecare zi”.

 

Totusi, in ciuda faptului ca pornografia devine tot mai “populara”, ea nu poate ramane neexaminata, spun cercetatorii mass-media si cadrele medicale, care avertizeaza ca incapacitatea de a aborda problemele tot mai mari care apar – in special modul in care pornografia afecteaza creierul – va avea consecinte grave. Cei mai multi copii vor fi urmarit deja pornografie pana la varsta de 11 ani, daca nu mai devreme, si 79% din aceasta expunere la pornografie se va intampla in propriile case – de cele mai multe ori din cuvinte scrise gresit in mod neintentionat, ferestre pop-up sau site-uri care induc in eroare, potrivit raportului “Victimizarea Tineretului On-line: 5 ani mai tarziu”, publicat de Centrul National pentru Copii Disparuti si Exploatati.

 

Cercetatorii au descoperit, de asemenea, o corelatie intre utilizarea timpurie a pornografiei si a comportamentului sexual prematur, precum si legaturi intre tipul de pornografie consumat si nivelul crescut de agresivitate la consumatori. Exista, de asemenea, o evidenta clara ca pornografia are un efect daunator asupra relatiilor: La o conferinta in 2003 a Academiei Americane a Avocatilor Matrimoniali, doua treimi dintre avocatii prezenti au spus ca utilizarea compulsiva a internetului a jucat un rol semnificativ in cazurile de divort ale anului respectiv, iar in 56% dintre cazuri unul dintre parteneri avea un interes obsesiv pentru pornografie on-line.

 

“Aceasta este o criza a sanatatii publice – faptul ca pornografia este acum forma principala de educatie sexuala in lumea occidentala”, spune Gail Dines, un profesor de sociologie si studii asupra femeilor de la Colegiul Wheelock din Boston, si autorul cartii “Pornland: How Porn Has Hijacked Our Sexuality” (N.T. Tara pornografiei: Cum pornografia ne-a furat sexualitatea). “Industria modei dicteaza modul in care ne imbracam, industria alimentara ne modeleaza felul in care mancam, cum ar fi posibil ca industria sexului sa fie singura industrie care sa nu modeleze comportamentul uman? Cum se modeleaza e complicat de spus… dar nu poti sa pleci neschimbat dupa ce ai urmarit acele imagini. Acesta nu este modul in care noi operam.”

 

Marturia uni barbat dependent

 

La o distanta de peste 1.900 km de Las Vegas, Gabe Deem de 25 ani se afla in spatele volanului unui autobuz YMCA, in timp ce acesta huruie mergand catre o suburbie a orasului Dallas. El este inconjurat de elevi de liceu in drumul lor catre un YMCA local, unde merg pentru a obtine ajutor la teme si pentru a sta intr-un loc sigur pana ce parintii lor pot veni sa-i ia. Cei mai multi copii au propriile telefoane mobile, scriind mesaje in timp ce stau de vorba.

In timpul unei pauze, Deem priveste pe culoar unde un baiat de 12 ani si prietenul sau se uita la imagini pe Instagram pe IPhone-urile lor. Dintr-o data, apare o imagine cu o stripteuza. “Trebuie sa scapi de asta”, le spune Deem celor doi in timp ce le smulge telefonul si schimba rapid imaginea. El incearca sa le explice cum vizionarea unor astfel de imagini ii va da peste cap, dar baiatul ridica din umeri. Vazuse lucururi si mai rele de atat.

 

“Nu este nimic mai frustrant atunci cand incerci sa renunti la ceva decat o societate intreaga care incurajeaza acel ceva si spune ca nu e mare lucru”, spune Deem. Curiozitatea lui Deem in privinta pornografiei a inceput la varsta de 8 ani cand a gasit o revista in padurea din apropierea casei lui. Interesul lui a crescut cand familia lui a instalat cablu TV doi ani mai tarziu. Pana la varsta de 12 ani, cand aveau internet de mare viteza, era deja dependent. “Parintii mei nu au pus nimic pentru a bloca accesul pe internet”, spune Deem. “Ei nu stiau ca eu faceam asta si eu eram destul de bun in a ma ascunde. Pana la scoala generala vazusem deja tot ce era de vazut.”

 

Dependenta de pornografie

 

Cu toate ca nu exista un consens stiintific privind modul in care pornografia afecteaza creierul, cercetarile in acest domeniu iau amploare. Una dintre cele mai proeminente voci asupra acestui subiect este Gary Wilson, un fost profesor de stiinte care a facut un site numit YourBrainOnPorn (N.T. Creierul tau dependent de pornografie). Wilson considera ca vizionarea si masturbarea la pornografie poate produce dependenta deoarece actul produce dopamina, recompensa naturala a creierului in angajarea de comportamente precum imperecherea, mancarea si cucerirea.

 

Wilson considera ca pornografia are un efect similar asupra creierului, pacalindu-l sa creada ca sexul este posibil cu un numar nelimitat de parteneri, eliberand explozii continue de dopamina si provocand o acumulare a unei proteine care are legatura cu procesul de invatare in creier, numita DeltaFosB. Studiile facute pe animale arata ca, atunci cand subiectii se angajeaza in supraconsum, fie ca sunt droguri, mancare sau sex, DeltaFosB intensifica  in celule comportamenul de dependenta.

 

“Sexualitatea este cea mai puternica recompensa naturala a creierului nostru in ceea ce priveste producerea dopaminei la nivel maxim”, spune Donald Hilton, un neurochirurg din Texas, care a studiat efectele utilizarii pornografiei asupra creierului.“ Criticii care neaga existenta dependentei sexuale pur si simplu nu inteleg cum functioneaza creierul.

 

Wilson a inceput site-ul YourBrainOnPorn dupa ce el si sotia lui, care nu sunt religiosi, au inceput sa observe ca un numar tot mai mare de vizitatori ai site-ului ei de sexualitate sanatoasa se identificau ca dependenti de pornografie cu disfunctie erectila, ejaculare intarziata si pierderea libidoului. Wilson spune ca aceste simptome afecteaza in mod special barbatii tineri deoarece internetul ofera un numar nelimitat de noi “parteneri”. Si cu doze continue de dopamina, receptorii creierului devin atat de suprasolicitati incat se opresc, determinand utilizatorul sa caute imagini mai puternice pentru a mai simti placere.

 

Dr. Kent Berridge, un professor de psihologie si stiinte neurologice la Universitatea din Michigan, spune ca progresele in neurostiinta duc la o mai buna intelegere a modului in care dopamina afecteaza creierul si cum aceasta poate duce catre comportamente adictive. Cu trei decenii in urma, spune el, cercetatorii au crezut ca eliberarea de dopamina provoaca placerea. Cu toate acestea, in timp, au descoperit ca este posibil sa inlature dopamina si inca sa se produca placere, si ca aceasta crestere a dopaminei nu inseamna intotdeauna placere crescuta, desi poate intensifica comportamentul fata de activitatea placuta.

 

Pornografia distruge

 

Deem spune ca initial a renuntat la facultate deoarece nu se putea concentra la nimic in afara de pornografie si jocuri video. Relatiile nu functionau si apetitul sau sexual disparuse. Deem s-a hotarat in cele din urma sa renunte la a mai consuma pornografie pentru a vedea daca ar putea “reveni la normal”. Wilson numeste acest lucru o “repornire”, o perioada de abstinenta totala de la pornografie, masturbare si sex pentru a permite creierului sa se odihneasca si sa se recupereze. La barbatii mai tineri dureaza mai mult sa se “reporneasca”, decat celor in varsta, spune Wilson, pentru ca barbatii mai in varsta nu au avut parte de imprimarea pe creier initiala si de educatia de la pornografia pe internetul de mare-viteza.

 

Deem spune ca nu-i pasa cum este etichetat si nici daca oamenii nu cred povestea lui. E prea ocupat cu indrumarea copiilor sai de la YMCA si programarea de conferinte la scolile locale pentru a impartasi modul in care pornografia l-a afectat pe el. Si dupa 780 de zile fara pornografie si masturbare, Deem spune ca puterea sa de concentrare si claritatea mentala sunt mai ascutite ca niciodata si ca nivelurile de energie sunt la maxim. De asemenea, spune ca este mai fericit decat si-a imaginat ca ar fi posibil. “Cunosc durerea recuperarii si a descoperirii ca de fapt m-am distrus prin faptul ca am urmarit filme porno toata viata”, spune Deem. “Daca (cineva) mi-ar fi spus (despre consecintele biologice), da, cu siguranta ar fi fost un ajutor pentru mine, asa ca asta este ceea ce incerc sa fac.”

 

VRETI SA FITI INFORMATI?

 

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

Categorii
Arta Romanesti

Puterea longevităţii: Radu Beligan face, la 95 de ani, roluri şi spectacole noi

Teatrul Naţional din Bucureşti
Teatrul Naţional din Bucureşti (Photo credit: Wikipedia)

O stea pentru eternitate pe Hall of Fame acord...

Actorul Radu Beligan, care va împlini pe18 decembrie 95 de ani, va juca în spectacolul „Lecţia de violoncel”, în regia lui Felix Alexa, care va avea premiera la Teatrul Metropolis din Bucureşti. Actorul continuă să joace, din 2004, cu casa închisă la Teatrul Naţional din Bucureşti, în  spectacolul „Egoistul”, iar la Teatrul de Comedie a montat anul acesta „Spiritul de familie”.

Pe 9 noiembrie, respectiv, pe 16 noiembrie, de la orele 20.00, respectiv 19.30,actorul va juca în „Egoistul”, în rolul principal, la Teatrul Naţional din Bucureşti.  Unul dintre cele mai longevive spectacole ale Naţionalului bucureştean,”Egoistul” a atins pe 22 martie cea de-a 100-a reprezentaţie.   Spectacolul care a avut premiera în anul 2004 îi are în distribuţie, alături de Radu Beligan, pe: Simona Bondoc, Damian Crâşmaru, Marin Moraru, Sanda Toma, Mihai Niculescu, Lamia Beligan, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu şi Silviu Biriş.

Citeste mai mult: adev.ro/mvq85v