Despre prima iarnă am scris AICI. Acum a mai venit una.
Plecând de la articolul lui Teofil
„Argumentul” sună cam așa: lasă că a fost numai un prefăcut care habar nu avea ce crede și de ce crede, ba poate că n-a fost niciodată „născut din nou”. Acest argument este însă nul. El poate fi aplicat oricui, oricând, numai să se ivească un prilej favorabil, fără să poată fi verficicat dacă a adevărat. Ba mai rău, acest argument constituie o judecată aplicată unui om al cărui suflet nu ne este cunoscut decât în mică măsură.
Totuși, această mică măsură ne-a lăsat pe mulți cu impresia că Vasile e un om interesat să afle, să crească, să cunoască ce crede, să apere această credință și să o aprofundeze. După comentariile de pe blogul lui, suntem mai mulți care l-am perceput astfel.
Dar, când el a ajuns la o concluzie care…
Vezi articolul original 434 de cuvinte mai mult
La Razvi' - Razvan Mihalcea 