10 greşeli de gramatică pe placul românilor

Sunt câteva greşeli cu care românii s-au împrietenit atât de bine încât le iau cu ei peste tot: la muncă, la întâlnirile cu prietenii, în vacanţe. Generoşi, părinţii împărtăşesc erorile cu micuţii lor, astfel încât, deseori, greşeala devine normă.

1. Încercarea de a evita cacofoniile îi face pe români să comită greşeli mai grave. Cum ar fi inventarea de sintagme inutile. Este şi cazul lui „ca şi”, o construcţie care s-a strecurat repejor în vocabularul nostru. În prezent, acest ciudat „ca şi” a început să fie folosit chiar şi când nu se urmăreşte evitarea unei cacofonii. Iată un exemplu cu adevărat edificator, pe care l-am auzit la un părinte, într-o discuţie cu un cadru didactic: „Mă bucur că fetiţa mea vă are ca şi profesoară”.
2. Unul dintre cele mai des folosite cuvinte inventate este „vroiam”. Greşeala vine din „amestecarea” formelor verbelor „a vrea” şi a „voi”. Puse la imperfect, verbele se conjugă astfel. „A vrea” are formele „eu vream”, „tu vreai”, „el/ea  vrea”, „noi vream”, „voi vreaţi”, „ei vreau”, iar „a voi” – „eu voiam”, „tu voiai”, „el/ea voia, „noi voiam”, „voi voiaţi”, „ei/ele voiau”. Aşadar, nici urmă de „vroiam”, „vroia” sau „vroiaţi”!
3. Însă, „drama” verbelor „a voi” şi „a vrea” păleşte în faţa următoarei greşeli de care vom vorbi. Chiar şi unul dintre cele mai folosite verbe ale limbii române, „a avea”, a fost măcelărit verbal de români. Unii au născocit construcţiile „să aibe” şi să „aivă”, alţii, chiar mai fantezişti, au venit cu „să aive”. Iar forma corectă, „să aibă”, a ajuns să fie în … inferioritate de vorbitori.
4. Situaţia următorului cuvânt este de-a dreptul dramatică. Varianta corectă a ajuns să fie atât de puţin folosită de populaţie, încât te întrebi dacă vom reuşi să schimbăm ceva în viitorul apropiat. Vorbim despre „piuneză”, forma corectă concurată de greşitul ,dar popularul „pioneză”.
5. La fel stau lucrurile şi cu „saxana”. Probabil cei mai mulţi dintre voi îl cunoaşteţi ca „sarsana”, dar acest din urmă cuvânt nu există în limba noastră. Acest sinonim pentru încărcătură, boccea a fost preluat din limba sârbă, unde forma sa este „seksana”.

continuarea la

http://ro.stiri.yahoo.com/10-gre%C5%9Feli-gramatic%C4%83-pe-placul-rom%C3%A2nilor-074100718.html

Acest articol a fost publicat în De meditat ..., Sa zambim :) și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s