FIICELE LUI IEFTA (PARTEA II) – Update AFR

FIICELE LUI IEFTA (PARTEA II)

Robert Oscar Lopez e Profesor Asociat de limba engleza si studii clasice in California. Se specializeaza in literatura americana. E casatorit si are doi copii. In August 2012 a publicat comentariul Growing up with Two Moms („Crescut de doua mame”) in publicatia Public Discourse, in care descrie evenimente din viata lui fiind crescut de o mama lesbiana si partenera ei. Pentru ca a indraznit sa-si publice impresiile, a fost etichetat homofob si a devenit tinta unei campanii de reducere la tacere din partea homosexualilor iar apoi pentru a i se interzice interviuri si sa conferentieze in universitati.
 
Interviul lui Lopez
 
Intrebare – The Stream: Stiai ca esti diferit si ca familia ta e diferita. Cum ai ajuns la concluzia ca mama si tata sunt un drept al copilului?
 
Lopez – Raspuns: Momentul crucial a fost cind am citit interviul lui Jean-Dominique Bunel in Le Figaro in ianuarie 2013. [Articolul lui Jean-Dominique Bunel poate fi citit in franceza aici: http://www.lefigaro.fr/mon-figaro/2013/01/09/10001-20130109ARTFIG00644-j-ai-ete-eleve-par-deux-femmes.php] Bunel e specialist in drepturile omului si a fost crescut si el de doua femei. Cind i s-a luat un interviu cu prilejul demonstratiilor din Franta impotriva casatoriilor homosexuale, el a introdus in discutie topicul Declaratiei ONU privind Drepturile Copilului. Limbajul folosit de el privind drepturile copilului mi-a refocalizat atentia. Mi-am dat seama ca de fapt nu trebuie sa argumentez cu date stiintifice ca am nevoie de un tata. O relatie cu tatal meu este un drept recunoscut de foarte mult timp. Ca atare am dreptul sa mi-l revindec. Sunt o fiinta umana cu drepturi si acest drept e unul dintre ele. Interviul lui Bunel a facut o schimbare profunda in gandirea mea si trebuie sa spun ca miscarea pro-familie din America dotoreaza francezilor aceasta perspectiva.
 
Intrebare: Scrii ca, in teorie, nu te opui casatoriilor unisex, dar te impotrivesti dezastrelor sociale. Cum e deci posibil ca o idee care in abstract e rezonabila – sa permiti la doua persoane de acelasi sex sa-si formeze o familie – sa devina un dezastru social la nivel de experiente de viata?
 
Lopez – Raspuns: Cred ca punctezi un trend care se dezvaluie cind oamenii se investesc pe ei insisi in mod excesiv intr-o teorie si ca atare isi pierd ratiunea. Exista grupuri, cum ar fi Asociatia Sociologica Americana,  care au declarat, cu doar zece ani in urma, ca nu exista nicio diferenta intre a avea ori a fi crescut de doi tati ori doua mame. Aceste grupuri au auzit mai nimic din partea copiilor crescuti de homosexuali care isi expun in mod obiectiv si analitic propriile experiente. Acest proces nu e similar cu pronosticarea vremii. Dimpotriva, e un proces prin care au trecut niste fiinte umane autentice si care au suferit niste implicatii enorme.
 
Intrebare: Esti un barbat crescut de doua lesbiene care, dupa cum afirmi deseori, te-au ingrijit si te-au iubit, dar care nu au putut sa-ti fie si rol de tata. Ti-a afectat lipsa asta abilitatea de a fi tu tata copiilor tai?
 
Lopez – Raspuns: E dificil de raspuns, dar e clar ca fiecare copil are nevoie de o mama si un tata care se iubesc. Divortul si adulterul nu sunt o alternativa dragostei intre mama si tata si grija pentru copii. Aici trebuie sa ne gandim si cum a fost demarata notiunea de gay parenting [Nota AFR: gay parenting este o expresie care denota cresterea copiilor de catre homosexuali ori asa numitele „familii curcubeu”] In anii 90 presedinte a fost Clinton si Razboiul Rece a luat sfarsit. A fost un deceniu interesant. Oamenii au inceput sa simta ca inhibitiile deceniilor precedente s-au dizolvat. In consecinta ei au inceput sa experimenteze cu tot felul de excese sociale. Familiile curcubeu au fost una din aceste excese sociale. De atunci incoace familiile curcubeu au devenit o industrie masiva in care tot ce e legat de procreare si cresterea copiilor a devenit o marfa – materialul genetic al barbatului, ovulele femeii, pantecele femeilor, copiii fabricati pentru a fi cumparati ori vanduti. Ce e infricosator, insa, e ca energia miscarii homosexualilor a fost risipita fara  a fi criticata de nimeni. Cei care simpatizau cu homosexualii in proiectele lor de promovare a agendelor lor au tacut. Nu au zis nimic despre consecintele industriei de fabricare de copii. Lucrul acesta ma ingrozeste.
 
The Stream – Intrebare: Cartea voastra este deficil de citit pentru ca marturiile ei sunt ingrozitoare si ne ingrijoram de soarta copiilor pe care ii cunoastem ca traiesc in familii curcubeu si li se neaga dreptul la o mama si un tata.  Unul din cele mai dureroase lucruri prezentate in testimoniile copiilor este ca in familiile curcubeu masculinitatea baietilor si feminitatea fetelor sunt suprimate, nu sunt validate. Cit de traumatic si cu potential de confuzie trebuie sa fie lucrul acesta pentru copii. In plus, tu si autorii sunteti transparenti privind presiunea pe care parintii homosexuali o pun asupra copiilor lor sa se comporte si sa arate „normal” in mijlocul prietenilor lor crescuti in familii traditionale. Cunoscind lucrurile acestea, ce am putea noi face sa-i iubim si sa-i sprijinim pe acesti copii?
 
Lopez – Raspuns: Cred ca e bine sa nu politizam situatia copiilor crescuti de homosexuali. E mai bine sa-i lasam pe ei sa-si spuna ofurile fie ca sunt de o parte ori alta a spectrului politic. Ei trebuie sa-si exprime opiniile in termenii lor, in limbajul lor, fara interferenta din afara. Din nefericire toata lumea vrea sa descrie ce si cum se simt copiii crescuti de homosexuali. Dar e important ca ei sa fie lasati sa-si spuna ei insisi experientele. E important ca acesti copii sa nu fie transformati intr-o arma politica.
 
Surogatul
 
The Stream – Intrebare: Cum devine dreptul de a avea copii un drept de a lua un copil de la proprii lui parinti? Si de ce, in special, femeile sarace sunt vulnerabile?
 
Lopez – Raspuns: Bine, e o chestiune elementara dar si ineluctabila. Daca nu poti crea un copil cu propriul tau trup ai nevoie de materialul genetic al unei alte persoane. Miscarea pentru drepturile homosexualilor de a fi parinti functioneaza intr-o lume a fanteziei, detasata de realitate. Ei cred ca daca copilul este creat prin donatie de material genetic, pierderea e mai putin semnificativa pentru copil decit atunci cind copilul e conceput de tata si mama lui care mai tarziu se separa, divorteaza ori isi abandoneaza copilul. Tatal copilului e tatal lui, indiferent daca societatea recunoaste relatia copilului cu tatal lui ori o anuleaza emitind copilului un nou certificat de nastere. In consecinta, sloganul si miscarea „dreptul de a avea copii” este un dezastru in motiune. Femeile sarace sunt cele mai vulnerabile pentru ca, spre deosebire de tatii „stersi” din viata copiilor, ele au trecut printr-o perioada biologica lunga de atasament fata de copilul nenascut. Barbatii isi doneaza materialul genetic pentru ca, simplu vorbind, ejaculeaza intr-un pahar in timp ce se uita la pornografie, si pleaca. Fetele care doneaza ovule isi asuma riscuri enorme pentru ca trebuie sa ia doze mari de medicamente si chiar sa faca operatii. Dar mamele surogat (mamele purtatoare) se atasaza de copiii lor pe care ii gesteaza si intregul lor trup e devotat aducerii copilului pe lume. Copiii acestor mame isi vad mama gravida, dand nastere unui copil, dar nou nascutul dispare. Asta e o trauma teribila pe care femeile nu o fac asa din senin ci din constrangeri economice. Asta le face situatia total diferita de a barbatilor si foarte precara.
 
Sclavia si adoptiile homosexuale
 
The Stream – Intrebare: Compari anumite practici de adoptii ale copiilor, si mai ales practicile surogatului international, cu sclavia.
 
Lopez – Raspuns: Cred ca trebuie sa ne amintim ce a fost sclavia. A fost cumpararea si vanzarea de fiinte umane. Cind imi intreb studentii „ce a fost sclavia”? de obicei ei imi spun ca a fost violenta, biciuiri, munca grea si rasism. Intradevar majoritatea acestor lucruri au coencis cu sclavia. Dar ele nu sunt exclusiv asociate cu sclavia. Ele apar si in situatii altele decit sclavia clasica. Sclavia a fost ideea si notiunea ca esti proprietarul unei alte fiinte umane. In primul document privind sclavia care e scris in engleza, documentul explica ca, intr-un sens, a vinde o persoana era echivalentul de a o ucide. In acelasi sens, a reduce o persoana la statutul unui contract financiar este ca si cind ai omori-o. Cred, deci, ca atunci cind adoptiile se transforma in cumparatul si vanzarea copiilor, cumparatul si vanzarea fiintelor umane, trebuie sa ne gandim la practicile din trecut. E foarte usor sa rationalizam aceste practici moderne in mintea noastra, in mod special cind e vorba de inceputurile vietii si cind contururile sclaviei nu sunt atit de evidente.
De exemplu, Cotton Mather a justificat importul sclavilor in Massachusetts argumentind ca traiau mai bine acolo decit in conditiile insalubre din Africa ori in razboaiele de acolo si ca, la urma urmelor, africanii se vindeau unii pe altii ca si sclavi in Africa. Mather si cei care gandeau ca el nu se gandeau, insa, la consecintele actiunilor lor si impactul gandirii lor de-a lungul generatiilor. Vedeti, tocmai din aceasta perspectiva cred ca e important sa ne gandim la consecintele adoptiilor copiilor de carte homosexuali. Ne dam oare seama ca de fapt cream o clasa sociala de oameni care sunt lipsiti de radacinile lor biologice naturale? E oare lucrul acesta drept? Care vor fi consecintele cind ajungem la, de exemplu, 500.000 de fiinte umane create in laboratoare care nu isi pot trasa originile biologice in trecut ci si le gasesc doar intr-un laborator? Nu cunosc cine le-a dat viata si nu isi cunosc parintii biologici Lucrul acesta e sever. E la fel ca si in Secolul XVII. Din nefericire oamenii nu mai gandesc in termeni de viitor. Sper sa inceapa sa o faca.
 
The Stream – Intrebare: Ce le face pe anumite tari din Europa, in special Belgia si Franta, sa descrie surogatul ca o varianta a sclaviei? Inteleg ei oare ceva ce noi americanii inca nu intelegem?
 
Lopez – Raspuns: Este vanzarea si cumpararea copiilor. Oamenii zic ca femeia purtatoare a semnat contractul de purtat sarcina, dar eu zic, bine, copilul nu a semnat. Adica nu si-a dat consimtamintul. Copilul nenascut ori nascut nu si-a dat consimtamintul sa fie vandut unor oamenii care nu sunt parintii lui. Si atunci sa te astepti ca copilul sa tina contractul pe toata durata vietii lui? Cind copilul ajunge la 18 ani e la o varsta la care e complet instrainat de parintii lui biologici. Intreaga lui viata e constrans sa fie atasat la parintii care l-au cumparat si crescut. Nu este de loc natural ca cineva sa aibe un control atit de mare asupra unei alte persoane.
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.
Alianta Familiilor din Romania
PS
Mai jos câteva link-uri utile
Interviu  dat la emisiunea Significant Insights
Sesiune de întrebări și răspunsuri la Stanford University
Acest articol a fost publicat în De meditat ..., De'ale familiei, Resurse și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s