Categorii
De meditat ... Mapamond

ATEI, ATEISM SI ORIGINEA SPECIILOR – AFR update

O noua aparitie editoriala

O astfel de carte a fost publicata anul trecut de britanicul Nick Spencer sub un titlu care intriga: Atheists: The Origin of the Species („Ateii: originea speciilor”) Asa dupa cum titlul indica, Spencer examineaza originea „speciilor de atei”, afirmind inca de pe primele pagini ca ateismul nu este un monolit si nu poate fi tratat ca atare. De-a lungul istoriei, ateismul s-a manifestat in forme multiple, oamenii au dat ateismului intelese diferite iar cei care l-au promovat nu au fost neaparat persoane care nu au crezut in existenta lui Dumnezu sau a divinitatii. Iar unii intelectuali proeminenti occidentali, intre ei T.S. Eliot, au declarat ateismul o religie in sine, o varianta a crestinismului, un crez aparte cu un ritual specific lui. Iar daca ateismul are origini, motivul principal pentru care inca exista este existenta teismului, adica a credintei in divinitate. In alte cuvinte, atita timp cit oamenii vor manifesta o credinta in Dumnezeu ori in divinitate, conchide Spencer, ateismul si ateii vor exista si ei. In acest sens, ateismul nu este original ci reactionar. Este o reactie impotriva si la adresa celor care cred in Dumnezeu.

Originile ateismului

La inceput insa, nu a fost asa. Invatam lucruri interesante despre originile ateismului in cartea lui Spencer. Ateismul era cunoscut in lumea antica.  Originile lui exacte nu sunt cunoscute, dar Biblia il mentioneaza. Vechiul Testament numeste ateii „nebuni”. („Zis-a cel nebun in inima sa: „Nu este Dumnezeu!” Psalmul 14:1) Ateismul era cunoscut si in Grecia antica. Plato, ne informeaza Spencer, ne spune ca in vremea lui erau trei tipuri de ateism. Prima varianta e cea clasica care neaga in totalitate existenta lui Dumnezeu. Al doilea ateism nu neaga existanta lui Dumnezeu dar presupunea ca intre zei ori Dumnezeu si oameni nu exista nicio legatura, intre ei fiind o separare totala, unde oamenii nu sunt preocupati de zeitati iar zeitatilor nu le pasa de oameni si soarta lor. A treia forma de ateism, insa, este probabil si cea mai periculoasa: zeii sunt creati dupa chipul si asemanarea oamenilor, nu invers. Adica oamenii isi creaza dumnezei dupa imaginatiile si moravurile lor si le atribuie caractere asemanatoare oamenilor. Cartea lui Spencer este interesanta tocmai pentru ca traseaza evolutia gandirii ateiste din aceste trei perspective.

Ateismul modern

Despre un ateism modern se poate vorbi doar de 150 de ani incoace, dupa enuntarea teoriei evolutioniste si a credintei omului in puterea stiintei si a ratiunii. Daca pina acum 150 de ani oamenii asteptau salvarea (ori mantuirea) din partea lui Dumnezeu, de atunci incoace au o alternativa: stiinta si ratiunea. Acestea din urma au devenit, in Secolul XX, fundamentul secularismului si al societatii seculare. Dar sa nu ne lasam inselati, atentioneaza Spencer. Pretentia ateismului ca, asemenea lui Prometeu, a descatusat pe om de Dumnezeu, de franghiile si lanturile Bisericii, a religiei ori a credintei, spune Spencer, este o minciuna. Este un „mit”. De fapt, adauga el, ateismul are mai putin de a face cu ratiunea si stiinta si mai mult de a face cu politica. Ateismul modern a fost in primul rind o cauza politica si sociala a intelectualilor deranjati de pozitia dominanta a Bisericii in lumea occidentala. Pentru a surpa pozitia Bisericii, afirma Spencer, ateii aveau nevoie de o teorie care sa atraga masele si sa le intarite impotriva Bisericii. Teoria asta a fost ateismul. La inceput o forma de anticlericalism, anticlericalismul a recurs la evolutionism, ratiune si stiinta si s-a transformat intr-o doctrina mai mult sau mai putin coerenta care se numeste „ateism”. Spune Spencer: „this book argues [that] modern atheism was primarily a political and social cause, its development in Europe having rather more to do with the abuse of theologically legitimized political authority than it does with developments with science or philosophy”. (Paginile xiv si xv) („cartea asta argumenteaza ca ateismul modern a fost in principal o cauza politica si sociala, si dezvoltarea lui in Europa a avut mai mult de a face cu abuzul autoritatii politice legitimate la nivel teologic, decit cu descoperirile in stiinta si filosofie”)

Ce este ateismul?

Spencer incearca si o definitie a istoriei ateismului: „the history of atheism is best seen as a series of disagreements about the authority, the concept in which various concerns – does God exist, how do we know, how should we live and who should we obey – coalesce” („istoria ateismului e cel mai bine inteleasa ca un set de dezbateri despre autoritate, conceptia in care diverse preocupari – exista Dumnezeu, cum stim si cum sa ne traim viata si de cine sa ascultam – se suprapun”.) (Pagina xvi) In plus, Spencer numeste ateismul „a parasitic creed”, adica o „invatatura parazitica” care nu are un esafod original si se defineste nu prin ceea ce ar avea original, caci nu are, ci prin atacurile la adresa celor care cred in Dumnezeu. Atacurile virulente impotriva credintei in Dumnezeu, a lui Dumnezeu si impotriva celor care cred in Dumnezeu au fost mereu, si inca ramin, dieta zilnica a ateismului. Nu exista varietate in manifestarile ideologice ale ateismului. Exista o limita a modalitatilor prin care se poate promova si explica fraza, banala, „nu exista Dumnezeu”. Si tocmai asta e falimentul ateismului si al secularismului cladit pe el. Ateismul pretinde sa demoleze credinta in Dumnezeu dar e incapabil sa o inlocuiasca, sa umple vidul. Din aceasta perspectiva, ateismul se afla in aceasi pozitie in care s-a aflat teismul la inceput: e mereu atacat pentru pozitiile lui subrede.

Cine e ateul?

Cititorii acestor rinduri probabil vor fi surprinsi sa afle ca ateii in Europa sunt mentionati inca din Secolul XV, iar incepind cu Secolul XVI numarul cartilor si pamfletelor care denuntau credinta in Dumnezeu, la acea vreme publicate ilegal, a crescut vertiginos. Arhivele istoriei indica ca termenii de „ateu” si „ateism” au aparut in scrierile europene pentru prima data in prima parte a Secolului XVI. Italia anului 1551 a fost descrisa de un calator englez ca „tara bolilor, a otravitilor si a ateilor”. La fel si Voltaire, in cartea lui The Sage and the Atheist („Invatatul si ateul”), scria ca in Secolul XVI Italia era „plina de atei”. Arhivele Inchizitiei spaniole mentioneaza si ele mii de cazuri de persoane arestate ori date in instanta pentru „ateism”. La inceputul Secolului XVII in Paris se estimeaza ca traiau 50.000 de atei. O carte publicata in Germania in 1713 pretindea ca ateismul in Germania a aparut in Secolul XII. La fel in Olanda, care vreme de multe veacuri a fost refugiul preferat al ateilor, infidelilor si al celor razvratiti impotriva lui Dumnezeu. Anglia Secolului XVI era si ea descrisa ca o tara a „infidelilor si ateilor”. Carti publicate atunci estimau numarul „infidelilor si ateilor” in Anglia la 900.000, adica o sesime din intreaga populatie a tarii. Ateismul s-a raspindit cu rapiditate nu doar intre cei educati dar si la masele needucate. Un scriitor de pe vremea aceea numea ateismul „un virus al mintii” („a virus of the mind”).

Insa, atributiile termenilor „ateu” si „ateism” in Secolele XV-XVII erau cu totul diferite de intelesul acestor cuvinte astazi. Cuvintul „ateu” era o eticheta vulgara aplicata oamenilor care isi traiau viata in neorinduiala, imoralitate, pacatosenie, ori batjocoreau invataturile Bisericii ori ale Bibliei. In alte cuvinte, erau oamenii care isi traiau viata „fara Dumnezeu”. Eticheta aceasta ar fi echivalentul, in zilele noastre, a cuvintului „depravat”. In categoria ateilor de atunci intrau betivii, adulterii, cei care batjocoreau pe Dumnezeu, respingeau invataturile Bibliei, negau imortalitatea sufletului, negau invierea mortilor, existenta raiului ori a iadului, ori doctrina creatiei. Protestantii includeau in categoria aceasta pe Catolici si Catolicii pe Protestanti. Englezul  Nicholas Brenton, intr-o carte publicata in 1616, definea ateul ca „a danger to society, the love of vanity, the hate of charity, and the shame of humanity … The tavern is his place and his belly is his god … He knows not God, nor thinks of heaven but walks through the world as a devil toward hell” (ateul e „un pericol pentru societate, iubitor al vanitatii, uricios faptelor bune, rusinea umanitatii … taverna e locul lui si pintecele dumnezeul lui … nu cunosate pe Dumnezeu, nu se gandeste la cer si trece prin lumea asta ca diavolul spre iad…”) (Pagina 5)

Cauzele ateismului european

Interesante, insa, sunt si presupusele cauze care ar fi generat ateismul european. Scriitorii secolelor XVI si XVII le identifica ca fiind diviziunile teologice ale acelor vremuri, scandalurile preotesti si bisericesti, profanarea lucrurilor sacre, bogatiile si prosperitatea, si filosofia. In timp, ateismul european a evoluat in directii opuse, impunind revizuirea termenului de ateu si ateism. Incepind din Secolul XVII, si mai ales XVIII, termenul a inceput sa fie atribuit in mod exclusiv celor care negau existenta lui Dumnezeu. Cartile lor, pe atunci inca publicate ilegal, au fost denuntate de Biserica, iar in 1549 Biserica Catolica a compilat un „Index al cartilor interzise”. Erau carti care nu doar denuntau existenta lui Dumnezeu, dar incurajau oamenii sa traiasca pentru moment si sa-si maximalizeze placerea fara teama de o pedeapsa eterna ori Judecata  in viata de apoi. Revolutia Protestanta, propune Spencer, a cauzat si ea proliferarea ideilor ateiste pentru ca Biserica nu mai detinea monopolul interpretarii Scripturii. Incet, aceste idei au inceput sa se suprapuna, dind nastere ateismului occidental care a precedat Revolutia franceza din Secolul XVIII, o discutie pe care sperasm sa o continuam saptamina viitoare.

Recomandam o recenzie a cartii lui Spencer publicata in iulie anul trecut in publicatia Slate: http://www.slate.com/articles/arts/books/2014/07/atheists_the_origin_of_the_species_by_nick_spencer_reviewed.single.html
 
Categorii
De meditat ... De'ale familiei Resurse

BATALIA DE LA ALAMO 2013 – (AFR)

Secularismul nu e echidistant, nici un arbitru onest ori impartial. Se pretinde a fi o ideologie neutra si impartiala, dar nu e. Favorizeaza indivizii si grupurile sociale care il imbratisaza. Statul secularist e si el partial, discriminind in favoarea grupurilor sociale care ii impartaseste ideologia. Pentru statul secular unele grupuri sunt primus inter pares, adica “mai egale intre cei egali”, ori “primele intre egali”. Grupurile favorizate sunt cele bine cunoscute: ateii, “minoritatile sexuale”, cei care promoveaza avortul si controlul populatiei, si sustinatorii multiculturalismului, printre altele. Grupurile nefavorizate sunt si ele bine cunoscute: grupurile care au putin in comun cu secularimsul ori ii resping doctrinele, intre ele miscarile traditionale, grupurile ori persoanele religioase, miscarile pentru viata, miscarile pentru familie, etc. Secularismul isi rasplateste aliatii, adica pe primii, si ii discrediteaza si defavorizeaza pe ceilalti. Ia din drepturile celor din urma si le da celor dintii. Cauzeaza un conflict intentionat intre drepturile cetatenilor in numele pretinsei egalitati intre ei, dar il rezolva in favoarea aliatilor lui si impotriva celor care il dezavueaza.

In toate exemplele care le-am dat saptamina trecuta aceasta tema se reliefeaza concret: institutiile statului secular favorizeaza pe cei ce gandesc in termeni seculari si ii penalizeaza pe cei care gandesc in termeni traditionali. Drepturile homosexualilor se extind in detrimentul libertatilor persoanelor si grupurilor traditionale. “Minoritatile sexuale” castiga iar crestinii pierd.

Exemplele discutate saptamina trecuta denota, deasemenea, ca in tarile occidentale statul secular cere crestinilor un juramint de fidelitate secularismului pentru a-si putea exercita libertatea religioasa. In Europa veacurilor XVII si XVIII, in special in Marea Britanie, functionarilor publici li se cerea sa depuna un juramint de credinta, asa numitul “test religios” (“religious test”), doctrinei protestante, si in special fata de Biserica Anglicana, pentru a putea detine o functie publica. Istoria se repeta in lumea occidentala a inceputului Mileniului III: pentru ca un crestin sa-si poate exercita drepturile religioase, el ori ea trebuie sa accepte ideologia secularista si sa o afirme. Exemplele date saptamina trecuta arata, fara ambiguitate, ca in tarile discutate un aspect al acestui test secular este acceptarea si afirmarea homosexualitatii. Astazi continuam acelasi subiect, dar nu pentru ca asa am intentionat, ci pentru ca, la fel ca saptamina trecuta, evenimente recente care s-au petrecut, tot in tarile occidentale si dincolo de Atlantic, dovedesc acelasi lucru: statul secular nu permite in functii publice crestini care se impotrivesc secularismului si doctrinelor lui.

Batalia de la Alamo/The Battle of the Alamo 2013

Fiecare natiune isi are eroii ei si momentele care-i definesc personalitatea. Pe noi, romanii, ne definesc Vasluiul, Calugareni, Marasesti, ori alte locuri in care cei dinanintea noastra au luptat pentru supravietuirea si identitatea neamului romanesc. Texanii isi au si ei momentul lor istoric de definire al identitatii proprii: Batalia de la Alamo din 1836. Pe vremea aceea Alamo era o mica misiune catolica linga San Antonio, la intersectia drumurilor care uneau partile nordice ale Mexicului de atunci. Texanii au pierdut batalia, dar la citeva luni dupa aceea si-au castigat independenta. Batalia de la Alamo a fost portretizata, pe jumatate realitate si pe jumatate mit, in filmele lui John Wayne ori cartile de istorie. Dar a ramas un strigat de batalie (“battle cry”) pentru fiecare texan care isi creste copiii sa-si aminteasca de Alamo (“Remember the Alamo”!).

De citeva saptamini o noua batalie se desfasoara in San Antonio, de data asta Batalia de la Alamo din 2013 intre crestini si oficialitatile publice ale orasului. Cu citeva luni in urma municipalitatea orasului San Antonio a initiat o ordonanta municipala care sa interzica detinerea de functii publice, ori ca angajat al municipalitatii, a persoanelor care au discriminat in trecut, prin fapte ori vorbe, ori care discrimineaza ori sunt inclinate sa discrimineze, in vorba ori fapta, impotriva homosexualilor si a persoanelor transgender. Este cea mai radicala ordonanta de acest gen din America. Nici chiar San Francisco, capitala homosexualitatii americane, nu a adoptat o astfel de ordonanta. Crestinii texani insa nu stau pe ginduri. Cu sutele, proveniti din toate grupurile etnice si rasiale ale orasului, au descins asupra primariei protestind propunerea de ordonanta. Votul final asupra ordonantei a fost aminat.

Textul ordonantei propuse se afla aici: [http://images.bimedia.net/documents/ordinance+draft.pdf] Un comentariu din presa pe marginea acestui eveniment poate fi citit aici: [http://www.mysanantonio.com/news/local/article/Nonbias-ordinance-draws-long-and-loud-argument-4767721.php] Un alt comentariu, pe aceasi tema, scris de organizatia avocatilor crestini din San Antonio, poate fi citit aici: http://txvalues.org/2013/08/21/san-antonio-ordinance-still-a-major-threat-to-christians/

Masacrul de la Boston/The Boston Massacre 

In 1770 autoritatile coloniale britanice au ucis un numar de “patrioti” americani in Boston. In timp, nemultumirile colonistilor s-au inmultit si dupa cinci ani au declansat batalia de la Concord, punctul de inceput al Razboiului pentru independenta Americii. Bataliile insa continua si in Bostonul anului 2013, orasul acesta fiind cunoscut ca locul in care drepturile crestinilor sunt masacrate. Massachusetts a fost primul stat american care, in 2003, a legalizat casatoriile homosexuale. Fiecare batalie pe care crestinii au purtat-o acolo dupa aceea pentru a-si proteja libertatile in fata asaltului drepturilor homosexualilor au pierdut-o. A inceput o familie de crestini care a refuzat sa-si lase copilul sa participe la clasele scolare in care se afirma normalitatea homosexualitatii. Au dat districtul scolar in judecata si au pierdut.

Ultimul caz, decis in prealabil luna trecuta, si care s-ar putea sa aibe consecinte extreme pentru crestini, a fost castigat tot de homosexuali. E cazul homosexualilor ugandezi impotriva pastorului american Scott Lively, Sexual Minorities of Uganda v. Scott Lively (August 14, 2013). Vreme de multi ani Lively a umblat prin tarile africane, inclusiv Uganda, atragind atentia liderilor politici si bisericesti asupra pericolelor pe care agenda homosexuala o are la adresa societatii si a crestinilor. Bine cunoscutul pastor american Richard Warren a facut si el la fel. Anul trecut homosexualii ugandezi l-au dat in judecata pe Lively, in Boston unde el locuieste, acuzindu-l de incitare la ura si “crime impotriva umanitatii” datorita afirmatiilor impotriva homosexualitatii pe care el le-a facut de-a lungul anilor. Judecatorul a emis o decizie prealabila, declarind ca afirmatiile lui Lively, influentate de gandirea lui crestina, nu sunt protejate de libertatea de exprimare ci au facilitat comiterea in Uganda a unor “crime impotriva umanitatii” (“crimes against humanity”) si incitare la ura impotriva homosexualilor. Decizia judecatoreasca poate fi citita aici, iar afirmatia judecatorului o aflati la pagina 31. http://www.alliancealert.org/2013/20130815.pdf Un articol din New York Times pe marginea acestei decizii il aflati aici: http://www.nytimes.com/2010/01/04/world/africa/04uganda.html?_r=1&pagewanted=print Iar aici puteti citi perspectiva unui avocat crestin asupra deciziei. http://www.standfirminfaith.com/?/sf/page/30778

 

Esti crestin? Te interogam

Marea Britanie continua campania anticrestina. In iulie am scris despre arestarea americanului Tony Miano care a predicat, linga Stadionul Wimbledon in timpul turneului de tenis, impotriva imoralitatii sexuale, inclusiv a homosexualitatii. Autoritatile britanice continua aceste actiuni negindite. Luna trecuta un pastor englez a trimis masaje electronice la diverse persoane cu subiectul “Christ can Cure – Good News for Gays” (“Hristos poate vindeca – vesti bune pentru homosexuali”) si “Jesus Christ – the savior we all need” (“Iisus Hristos – mantuitorul de care toti avem nevoie”). Mesajele lui au fost transmise cu prilejul paradei homosexuale care s-a tinut in orasul lui dar care l-a ofensat prin depravitatea si obscenitatea ei. La citeva zile dupa aceea politisti britanici i-au batut la usa si l-au interogat asupra mesajelor care le-a trimis. Cam asa era si pe vremea comunismului la noi in Romania. I s-a spus ca unii recipienti ai mesajelor lui au fost “ofensati”. Pastorul a refuzat sa admita ca a incalcat legea. Asta l-ar fi costat 90 de lire sterline, dar pentru ca nu isi recunoaste “crima”, va fi dat in instanta. Daca va fi gasit vinovat de “crime homofobice”, asa cum a fost acuzat, va fi pasibili de pedepse si mai ridicate. Detalii aditionale despre acest caz pot fi citite aici: http://blogs.spectator.co.uk/coffeehouse/2013/08/revd-dr-alan-clifford-referred-to-the-cps/ 

Esti crestin? Iti confiscam copiii 

Exista sansa ca daca traiesti in Germania si esti crestin sa-ti fie confiscati copiii. Periodic asta se intimpla parintilor crestini germani care insista sa-si educe copiii acasa, sa-i scuteasca de decadenta si imoralitatea din scolile germane. Cu citiva ani in urma o familie germana a fost arestata pentru ca a refuzat sa-si lase copiii sa fie educati in scolile publice germane, Germania interzicind educatia la domiciliu. Dupa o vreme intreaga familie a ajuns in SUA unde a cerut azil politic. In prima etapa au primit azil, dar Administratia Obama a facut recurs, verdictul final, dat mai devreme in an, fiind impotriva familiei germane. 

Pe 28 august istoria s-a repetat din nou: autoritatile germane au intrat cu forta in casa unei familii crestine care isi educa copiii acasa, le-au luat copiii cu forta si i-au dus intr-un loc necunoscut parintilor. Sechestrarea s-a facut cu aviz judecatoresc. Dupa cum se vede, tribunalele au devenit un instument represiv folosit de statul secular impotriva crestinilor. Detalii privind cazul german pot fi citite aici: http://www.hslda.org/hs/international/Germany/201308300.asp

AFR ia atitudine

Fiind socati de actiunea represiva a statului german, AFR a reactionat, luni, cu o scrisoare de protest adresata ambasadei Germaniei la Bucuresti. Nota a fost semnata de dl Petre Costea, Presedintele AFR. Redam nota AFR, rugind organizatiile pro-familie si pro-homeschooling din Romania sa faca la fel. Nu este potrivit ca Germania ori “marile puteri” sa critice diferite aspecte ale vietii sociale ori politice din Romania iar noi sa fim indiferenti fata de atrocitatile totalitare pe care ele le comit.

Categorii
De meditat ... De'ale familiei Romanesti

ORIENTAREA SEXUALA IN CONSTITUTIA ROMANIEI? (AFR)

Alianta Familiilor din Romania

Acesta este un comunicat al Aliantei Familiilor din Romania (AFR). Cititi va rog indemnul de la sfarsit…

Cetatenii tarii, fara deosebire de apartenenta religioasa, politica ori etnica, au aflat, marti 4 iunie, cu stupoare, regret si frustrare ca, la un vot de 18 la 2, Comisia de revizuire a Constitutiei a adoptat un amendament, propus de PNL, pentru includerea in Constitutia Romaniei a nediscriminarii pe baza de orientare sexuala. Acesta este un eveniment unic in istoria Romaniei. Stiam ca propunerea aceasta a fost adoptata mai intii de Forumul Constitutional al dlui Pirvulescu, dar ne-a luat prin surprindere adoptarea lui de Comisia de Revizuire, si mai ales  marginea de vot atit de mare cu care a fost adoptat.

Articolul aparut in MediaFax da urmatoarele detalii: Discriminarea pentru orientarea sexuală, interzisă în noua Constituţie: Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, marţi, un amendament propus de senatorul PNL Tudor Chiuariu, prin care sunt completate în legea fundamentală criteriile pentru care este interzisă discriminarea, inclusiv culoare, orientare sexuală sau trăsătură genetică. Membrii Comisiei au adoptat, cu 18 voturi „pentru” şi două voturi „împotrivă”, amendamentul depus de Chiuariu, la articolul 4, alineatul 2, astfel: „România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală este interzisă”. În forma actuală a Constituţiei, acest alineat prevede: „România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială”. http://www.mediafax.ro/stirile-zilei/discriminarea-pentru-orientarea-sexuala-interzisa-in-noua-constitutie-10924086 

Cum au reactionat parlamentariiToni Grebla: Orientarea sexuala nu este definitiva. Este inutil sa treci in Constitutie asa ceva. Poporul roman este tolerant, dar nu cred ca trebuie sa treci in legea fundametala pentru ca se intelege ca astfel vom aproba casatoriile intre toate sexele Ciprian Nica, PSD: Credem ca articolul care este in Constituie este destul de acoperitor, este suficient si permite tuturor sa se manifeste. Reprezentantul Forumului Constitutional: Cheia acestui articol este cuvantul discriminare; Crin Antonescu: Acest articol care  este unul protector si pentru heterosexuali pentru ca problema se poate pune si invers, nu acum, nu aici dar pe viitor. Sa clarificam acest articol domnul Chiuariu ca nu permite casatoria intre orice fel de sexe; Tudor Chiuariu: Nu face referire la asta acest articol, are rolul de protectie, nici o persoana sa nu fie discriminata pe orice criterii in orice imprejurare. Nu e vorba numai de homosexuali ci si despre heterosexuali care pot fi discrimnati, care se pot afla intr-o anumita circumstanta. Acest articol nu da nastere unor drepturi cum ar fi legalizarea casatorie intre aceleasi sexe; Reprezentantul Avocatului Poporului: Acesta amendament asa cum spunea domnul Chiuariu ofera o protectie si din punctul nostru de vedere este binevenit.

Ce credem noi

 De multi ani am atentionat publicul, candidatii la parlament si parlamentarii, ca principiul nediscriminarii pe baza de orientare sexuala este foarte periculos si ca, daca va fi adoptat si aplicat literalmente, va rezulta in distrugerea libertatii religioase, a libertatii cuvintului, a libertatii de asociere, a libertatii de constiinta, a generatiei tinere, a Romaniei. Nu au luat aminte, iar cetatenii i-au votat pe  parlamentarii care au adoptat amendamentul, fara discernamint, cu toate ca am atras atentia cu insistenta in toamna anului trecut sa nu o faca. Dauna inca nu este facuta, si inca avem sansa sa o prevenim. Astazi ne facem datoria si va atragem atentia din nou, cu toata seriozitatea, sa nu permiteti nediscriminarea orientarii sexuale sa fie introdusa in Constitutie.

Revolutia sexuala despre care am scris de ani de zile cauta sa se institutionalizeze. Orice revolutie, dupa ce castiga batalia, se institutionalizeaza si distruge institutiile vechiului regim. Revolutia sexuala se conforma din plin acestui principiu. Dar Romania este un exemplu prea timpuriu al acestei incercari de institutionalizare si unul foarte surprinzator. Doar saptamina trecuta am comentat sondajul international al religiozitatii si ateismului care clasifica Romania pe locul 6 in lume privind religiozitatea. La ce ne ajuta acest nivel ridicat de religiozitate daca nu este reflectat in legile si institutiile tarii? Institutionalizarea revolutiei sexuale in Constitutia Romaniei va rezulta in dezinstitutionalizarea religiei si a bisericii, asa cum deja s-a petrecut in tarile scandinave.

In plus, daca noi, cetatenii Romaniei vom valida noua Constitutie, vom transforma Romania in una din putinele tari ale lumii care au adoptat nediscriminarea orientarii sexuale in Constitutie. A facut-o Africa de Sud dupa abolirea regimului de aparatheid, care a rezultat, curind dupa aceea, in legalizarea casatoriilor homosexuale acolo. Si Constitutia Boliviei interzice discriminarea orientarii sexuale, dar in acelasi timp interzice casatoriile homosexuale. Iar acum citiva ani Ecuadorul a inserat si el nediscriminarea orientarii sexuale in constitutie. Atit in Bolivia cit si in Ecuador aceste amendamente au fost promovate de guverne de stanga si de stanga internationala. Romania, guvernata de o stanga radicala, se afla in aceasi pozitie.

Aici, insa, stanga romana ar trebui sa invete din experientele socialistilor din Ecuador. Cu citeva zile in urma presedintele socialist al Ecuadorului a denuntat casatoriile homosexuale si adoptiile copiilor de catre homosexuali. Le-a etichetat o aberatie a naturii umane, o “moda” tranzitorie, care nu trebuie imitata distrugind astfel vietile copiilor. A numit inserarea parteneriatelor homosexuale in constitutia ecuadoriana o “prostie” (“foolishness”) si a criticat stanga internationala pentru ca promoveaza casatoriile homosexuale. [Nota AFR: detalii aici http://www.lifesitenews.com/news/socialist-president-of-ecuador-rejects-homosexual-marriage-and-adoption-as]

In Europa, trei tari interzic nediscriminarea orientarii sexuale in constitutie: Suedia, Elvetia, si Portugalia. In Suedia si Portugalia casatoriile homosexuale au fost deja legiferate. Familia a fost distrusa. Dezintegrarea morala a tinerei generatii a devenit, se pare, ireversibila. In Germania homosexualii au incercat sa introduca nediscriminarea orientarii sexual in constitutie dar fara succes. Intrebare pentru cetatenii Romaniei: veti ingadui ca Romania sa fie a patra tara din Europa si a saptea tara din lume care sa includa nediscriminarea orientarii sexuale in Constitutie? Dorim sa ne plasam in virful clasamentului mondial privind nediscriminarea homosexualilor? Faptul ca suntem aproape in varful clasamentului privind avortul nu este destul? Nu este asta o tragedie nationala, una rusinoasa? Mai avem nevoie de inca una? Intr-o Romanie care se numeste crestina si unde 99% din locuitorii tarii se declara crestini?

In plus, daca vom ingadui ca nediscriminarea orientarii sexuaea sa fie inclusa in Constitutie vom fi cu multi pasi inaintea Curtii Europene a Drepturilor Omului. Nici macar CEDO nu a facut pasii pe care Comisia de Revizuire in Romania a facut-o marti. Principiul nediscriminarii orientarii sexuale a aparut pentru prima data in Tratatul de la Amsterdam in 1989, dar interzicea doar nediscriminarea la locul de munca. De atunci pina azi aceasta a ramas singura interdictie de nediscriminare pe baza de orientare sexuala care e in vigoare la nivel unional. Amendamentul propus marti va pune Romania cu zeci de ani inaintea Uniunii Europene, va transforma Romania din cea mai crestina tara a Europei in varful de lance al miscarii homosexuale din Europa. Dincolo de ocean, in SUA nu exista, nici pina astazi, o lege federala care sa interzica discriminarea orientarii sexuale. Exista doar la nivel de state, dar inca jumatate din statele americane refuza sa inscrie aceasta forma de nediscriminare in legile lor.

Intrebarea este, de ce? Sa stie oare americanii ceva ce noi romanii nu stim? Fara indoiala. Caci in statele unde nediscriminarea orientarii sexuale a fost adoptata, libertatilor celorlalti au scazut. Pastori, preoti, crestini sunt dati in judecata, afara de la lucru, din universitati, ori li se inchid afacerile pentru ca refuza sa casatoreasca homosexuali ori pentru ca se exprima impotriva homosexualitatii. Dar SUA nu e singurul exemplu. In Canada libertatea religioasa a fost mai in intregime anihilata de principiul nediscriminarii. Elevii sunt indoctrinati in revolutia sexuala. In Marea Britanie aproape ca nu trece o saptamina sa nu auzim ca un crestin a fost data afara de la lucru, in judecata, expulzat din universitate, ori chiar arestat pentru ca se pronunta impotriva homosexualitatii.  Preoti, pastori si clerici din Romania: pericolul acesta bate la usa Romaniei acum. E vremea sa luati atitudine. E vremea sa va spuneti cuvintul. E vremea sa calauziti natiunea romana sa-si afirme moralitatea multiseculara.

 

Categorii
De'ale familiei Resurse Scoala

EDUCATIA SEXUALA IN SCOLILE DIN ROMANIA (AFR)

Alianta Familiilor din Romania

Ocazional citim in presa despre diverse initiative de promovare a educatiei sexuale la copiii nostri in scoli. In alte tari acest subiect se preda de multi ani, dar noi inca nu l-am discutat. Cind educatia sexuala a fost initiata in tarile occidentale se anticipa ca ea va sconta rezultate pozitive. Dupa zeci de ani de educatie sexuala in tari ca Marea Britanie ori SUA rezultatele sunt de loc pozitive. Tinerii au devenit saturati de informatiile despre aspectele fizice ale relatiilor sexuale, si spun ca astfel de cursuri ii lasa rece si complet ignoranti privind relationarea intre sexe, formarea de relatii de prietenie, relatii romantice, ori de intemeiere a unei familii. In Marea Britanie sondajele de opinie facute la tinerii adolescenti reflecta o nemultumire in crestere fata de educatia sexuala. Adolescentii sunt mai mult interesati in a stabili si mentine relatii de afectiune si prietenie de lunga durata, un lucru pe care educatia sexuala nu il poate da.

La nivel international EU si ONU promoveaza si ele educatia sexuala, afirmind un drept al tinerilor la autonomie sexuala si dreptul de a fi informati privind sexualitatea. Dar peste tot unde educatia sexuala este predata, atit la nivel national cit si international, exista conflicte intre doua scoli de gandire. Una pune emfaza pe educatia sexuala comprehensiva (“comprehensive sexuality education”), iar alta pe abstinenta (“abstience only sexuality education”). Conflictele intre aceste scoli de gandire sunt serioase, fiecare grup acuzindu-l pe celalalt de promovarea unei ideologii sexuale rupte de realitate. Abstinenta, zic unii, nu impiedica sarcinile nedorite, iar educatia sexuala comprehensiva, zic ceilalti, nu impiedica transmiterea bolilor sexuale nici sarcinile nedorite.

Cine are dreptate? Noi credem ca abstinenta e valoarea cea mai potrivita pentru adolescenti. La conferinta anuala AFR tinuta pe 27 aprilie subiectul educatiei sexuale in scolile din Romania a fost discutat de dna Olimpia Popa (AFR Tulcea). Publicam prezentarea ei.

Pentru document mergeti AICI

 
Categorii
De meditat ... Leadership Mapamond

Un articol interesant despre ineptocratie (AFR)

Alianta Familiilor din Romania

INEPTOCRATIA/INEPTOCRACY

 Involutia valorilor afecteaza fiecare aspect al existentei umane, inclusiv democratia si formele de guvernamint. Astazi introducem publicul din Romania unui concept nou, pe care inca nu l-am depistat in media, sociologia ori politologia romana. Este vorba de ineptocratie, un termen derivat din vocabularul sociologic si politologic anglo-saxon, si un fenomen care dovedeste ca involutia valorilor afecteaza insasi democratia. In ultimii ani am observat des, in lecturarea materialelor relevante noua, termenul „ineptocracy”, care poate fi tradus usor in limba romana ca „ineptocratie.” Termenul a aparut prima data, se pare, in noiembrie 2004 cind George Bush a fost reales presedinte al SUA. Elita intelectuala americana nu l-a vazut nici odata pe Bush ca pe o persoana inteligenta, iar cind, spre surprinderea lor, a fost reales ca presedinte in noiembrie 2004, a inventat un termen colorat pentru a desemna noua lui administratie, pe cei care l-au ales, cit si „noua democratie americana”: „ineptocracy”, adica  „ineptocratie.”
De atunci incoace terminologia „ineptocratiei” continua sa fie folosita, dar in sens peiorativ. Au aparut carti despre „ineptocratie”, articole de specialitate, tricouri (faimoasele T-shirts), fluturasi, pancarte, si slogane cu acelasi nume. Iar daca stanga ideologica a inventat termenul, dreapta ideologica il foloseste si ea, la fel de sarcastic. Dar de data asta pentru a-l desemna pe Presedintele Obama, Administratia lui, si pe cei care l-au votat in noiembrie anul trecut. In Europa intilnim mai putin folosit acest termen, dar intelesul lui e tema unui numar tot mai mare de comentarii, din care am publicat si noi de mai multe ori in editiile saptaminale AFR
Ce e ineptocratia?

Ce e ineptocratia? O societate, un sistem politic, un aranjament economic, un sistem social incapabil de a iesi din criza, mediocritate, fara viziune, incapabil de a rezolva problemele majore cu care se confrunta un grup, o tara, o societate, o civilizatie. O recenta definitie a termenului, in engleza, e urmatoarea: „a system of government where the least capable to lead are elected by the least capable of producing, and where the members of society least likely to sustain themselves or succeed, are rewarded with goods and services paid for by the confiscated wealth of a diminishing number of producers.” („o forma de guvernamint in care cei mai putin capabili sunt alesi de cei mai putini capabili de a produce, si unde cei mai putini capabili membrii ai societatii sunt rasplatiti cu bunuri si servicii platite prin confiscarea avutiei unui numar scazind de producatori”)
Subiectul ineptocratiei e imens. Cei interesati il pot studia cu deamanuntul, iar studentii il pot folosi ca subiect pentru disertatiile ori lucrarile lor de diploma. Din imensitatea subiectului, insa, mentionam citeva puncte relevante atit pentru Romania cit si pentru Uniunea Europeana.
In primul rind se pun in contrast generatia contemporana si generatia bunicilor lor. Se constata citeva diferente majore si viziuni diferite asupra vietii si a problemelor cu care se confrunta societatea, civilizatia si specia umana. Se pun intrebari fundamentale si serioase: de ce generatia contemporana, supratehnologizata si extrem de bine educata, nu este capabila sa iasa din criza economica inceputa acum 5 ani? De ce, in contrast, generatia bunicilor lor, cu scoala mai putina si beneficiind de un nivel managerial si tehnologic mult scazut celui contemporan, a trecut cu bine peste crizele si mai grele ale veacului trecut. A biruit marile puteri totalitare ale Secolului XX, iar in doar zece ani dupa al Doilea Razboi Mondial a reconstruit societatea globala, economic, demografic si social. Au aparut puteri economice noi, Japonia, Corea de Sud, Taiwanul. A constituit o organizatie mondiala, ONU, desemnata sa previna un alt razboi mondial, sa enunte si sa respecte drepturile fundamentale ale omului, sa eradicheze boli si suferinte in Lumea a Treia, sa stimuleze dezvoltarea economica mondiala. Toti oamenii de buna credinta sunt de acord ca in general aceste obiective au fost atinse, spre binele generatiilor urmatoare.
Dar generatia contemporana? Parca a ramas in urma, observa sociologii, e mai putin matura, mai putin motivata, mai putin interesata de lucrurile serioase ale vietii. In februarie un studiu publicat de Eurostat indica ca in Slovacia jumatate de milion de tineri intre 25 si 34 de ani inca locuiesc cu parintii lor. Nu au un loc ori un camin al lor. Sociologii slovaci numesc fenomenul acesta „hotel mama/mama hotel”. Acelasi studiu avertizeaza ca in Croatia situatia e si mai grava si ca problema ei va deveni problema Uniunii Europene in doar citeva luni cind Croatia va intra in Uniunea Europeana.
Cu putini ani in urma am tratat un subiect similar ineptocratiei, folosind ca punct de lansare termenul de „guyland” utilizat in sociologia contemporana americana pentru a descrie generatia tinara americana masculina lipsita de planuri de viitor, majoritatea dintre ei recenti absolventi de universitate, fara viziune, necasatoriti, dependenti de pornografie, incapabili de a mentine un loc de munca stabil, ori de a castiga un salar decent. In Romania media publica din cind in cind materiale pe teme similare, cum e acesta din Adevarul.http://www.adevarul.ro//societate/viata/Ce_se_intampla_cu_tinerii_din_ziua_de_azi_0_330567440.html Media romana foloseste eufemismul „adolescenta prelungita” pentru a desemna ceea ce de fapt e o problema acuta, dependenta parese permanenta de parinti a tinerilor care ar trebui sa fie independenti de parintii lor.
Sociologii tind sa conchida ca in contrast cu bunicii lor, generatia contemporana e dezorientata, incapabila de a confrunta probleme si conflagratii majore de tipul celor confruntate de generatia veche. In alte cuvinte, e, zic ei, o generatie inepta care  constituie a vasta „ineptocratie” care se extinde in intreaga lumea occidentala. De ce? Care sunt cauzele? E speranta?

 

 

Alianta Familiilor din Romania

Categorii
De'ale familiei Evenimente crestine Mapamond Resurse Romanesti

MARSURI PENTRU VIATA IN ROMANIA (AFR)

https://i1.wp.com/www.gazetanord-vest.ro/wp-content/uploads/2011/03/Mars-pentru-viata-la-Satu-Mare.jpg
Marsul pentru viata al anului 2013 a fost un succes mai mare ca in anul trecut. In 30 de orase ale Romaniei au avut loc astfel de marsuri. Va multumim. Colega noastra Larisa Iftime de la Pro-Vita Media, a alcatuit nota informativa alaturata:

Mesajul Marșului pentru Viața din anul acesta : „Iubește-i pe amândoi – mama și copilul!” Peste 500 de oameni au participat, sambata, 23 martie a.c., la Marșul pentru Viața de la București. Sub indemnurile: „Iubește și mama și copilul!” și „Asuma, adopta, ajuta!”, organizații provita, studenți, medici, familii cu copii și oameni de toate varstele s-au adunat  sambata, in fața Cercului Militar, pentru a lua parte la Marșul pentru Viața. Am remarcat, in primul rand, foarte mulți tineri care au venit sa susțina Marsul pentru Viata, aflat deja la a treia ediție.

Marșuri asemanatoare au avut loc in alte 29 de orașe ale Romaniei. La Bucuresti, dar si la Timișoara, Cluj, Iași, Buzau, Oradea, Tulcea – ca sa numim doar cateva dintre localitați – s-a desfașurat cel mai mare eveniment public in apararea vieții din Romania. Organizatorii au facut apel la implicarea fiecaruia dintre noi in sprijinul femeilor insarcinate, care au nevoie de ajutorul și de susținerea noastra. Dupa cum se spunea in Manifestul lansat inaintea  evenimentului, „dragostea și compasiunea fața de mama și copilul ei reprezinta cea mai frumoasa forma de implicare sociala și civica”. Manifestanții au purtat pancarte cu urmatoarele mesaje: „Viata incepe din momentul conceptiei”, „Avortul nu te face neinsarcinata, ci te face mama unui copil mort”, „Toți copiii au dreptul la viața!”, „Regret avortul pe care l-am facut”, „Suntem generația pentru Viața”, „Este un copil, nu o alegere”.
Cu bucurie, am observat la aceasta ediție a Marșului de la București mulți membri ai organizației „Studenți pentru Viața”. M-am gandit ca prin ei se vad roadele cuvintelor lasate lumii noastre de catre poetul creștin Ioan Alexandru. El a inființat prima organizație Pro Vita din Romania, alaturi de Parintele Nicolae Tanase, imediat dupa revoluție. Acești tineri fac parte din generația ai carei parinți s-au hranit din minunatele ganduri ale poetului. Au trait in jurul lui, in anii grei de dinainte de 1989, l-au ascultat și i-au pus in viața gandurile.
Alexandra Nadane, președinta acestei organizații, a facut o marturisire in acest sens: „Noi suntem generatia nou-nascuta a miscarii pro-vita din Romania”.  Ea a mai adaugat: „Fiecare poate și este chemat sa sprijine femeia si copilul. Fiecare femeie in criza de sarcina are familie, prieteni, vecini, colegi. Sa nu o lasam singura cu teama zilei de maine!”
Una din ideile susținute fie prin cuvintele scandate, fie prin cuvantarile ținute la sfarșitul evenimentului, a fost: „Iubește-i pe amandoi – mama și copilul!”. Roxana Puiu, psiholog și totodata unul dintre neobosiții organizatori ai marșului, a afirmat: „O femeie insarcinata se afla in cel mai vulnerabil moment al vieții ei. Ea nu are nevoie de avort. Are nevoie de sprijin, incurajare și protecție”.

Nu in ultimul rand, am remarcat prezența unei organizații de medici la acest eveniment, anume, Asociația Medicilor Catolici din București. Astfel, doamna dr. Maria Dunca-Moisin, medic de familie, președinta acestei organizații, a declarat:  „Sunt medic de familie și particip pentru a treia oara la acest marș. De data asta vin cu Asociația Medicilor Catolici din București. […] Știu ca exista medici care au renunțat cu totul sa faca avort. Mi-ar placea sa se constituie și ei intr-o asociație care sa se cheme Asociația Medicilor Ginecologi care nu fac avorturi. Aceștia sunt cautați de persoane care doresc sa fie ingrijite de ei. Mai sunt medici care nu fac avort in timpul postului și al sarbatorilor. Ne cam sperie puțin gandul acesta, pentru ca ne dam seama ca ei realizeaza ceea ce fac, dupa care continua greșeala asta. Dar sa avem speranța ca și pentru ei este un inceput”. Domnia sa și-a exprimat increderea ca mai mulți medici ii vor auzi apelul și se vor alatura susținerii viziunii de aparare a vieții copiilor, de a opri avorturile.

Trebuie sa amintesc aici și de apelul facut in cadrul acestei manifestari de participanți din alte orașe din Romania. Problema natalitații in scadere, care va determina o criza demografica in Romania, cu mari repercusiuni sociale, o problema fara raspuns din partea statului, a fost adusa in atenția publica de dna Olimpia Popa, la Marșul pentru Viața de la Tulcea. In contextul acestei viziuni, care ține seama de importanța atitudinii noastre fața de mama și fața de copilul nenascut, domnia sa a afirmat: „ … problema natalitații este una culturala si ea ține nu atat de starea financiara cat de atitudinea fața de copil, de modul in care omul percepe rolul sau in lume.”

Marșul s-a desfașurat pe durata a aproape doua ore, cu plecare din fața Cercului Militar, incheindu-se in Parcul Izvor. Din pacate, la manifestarea din acest an de la București nu au participat oameni politici sau oameni care ar putea lua decizii administrative la nivel local sau național. Imi exprim speranța, la fel ca majoritatea participanților, ca aceștia vor auzi, vor ințelege și vor susține mesajele noastre, cele ale viziunii care apara viața, mama și copilul, și vor pune stavila valului de opinii  pro-avort. Larisa Iftime, Asociația Provita Media
Alianta Familiilor din Romania
Categorii
De meditat ... De'ale familiei Si eu cu cine votez...?

CONSULTARE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI (AFR)

Dorim să ne consultam cu dumneavoastră privind revizuirea Constituţiei tarii. AFR cere Guvernului să includă în referendumul constituţional prevăzut pentru anul acesta şi un amendament de protejare a familiei şi căsătoriei. Cerem revizuirea Articolului 48 pentru clarificarea definiţiei căsătoriei. Definiţia actuala este ambiguă şi insuficientă ca să o protejeze. Actualmente, Articolul 48(1) afirma că „(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.” Cerem ca acest Articol revizuit să afirme că „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educarea şi instruirea copiilor lor.” în plus, cerem ca dreptul părinţilor de a asigura creşterea, educarea şi instruirea copiilor lor să fie declarat ca drept fundamental. Aceasta va proteja drepturile parentale de pericolul deciziilor anti-parentale emise de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. În final, cerem adăugarea unui articol suplimentar care să afirme că „Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului”.
 
 
Justificare
Ceea ce cerem este deja afirmat în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului. Articolul 16 al Declaraţiei afirma ca: „Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul şi femeia… au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie. …Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.”
 
 
Constituţia Republicii Moldova deja conţine aceste paragrafe în Articolul 48: „(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului. (2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educarea şi instruirea copiilor.” Este de dorit ca aceste definiţii să fie identice în întregul spaţiu românesc.
 
 
Demersuri
Încă din 2006, AFR a făcut demersuri constante pentru protejarea familiei şi a căsătoriei în Constituţie. În 2006 ne-aţi dat 650.000 de semnături în sprijinul amendamentului constituţional menţionat mai sus. Guvernul l-a înaintat atunci Curţii Constituţionale care pe 4 iulie l-a respins deoarece semnăturile nu fuseseră adunate din 21 de judeţe ale tarii cu cel puţin 20.000 de semnături validate în fiecare judeţ. Asta insa nu ne-a descurajat, ci am continuat să promovam familia şi căsătoria. Proiectul constituţional din 2006 a fost primul şi unicul proiect de revizuire a Constituţiei de după 1989 iniţiat de cetăţeni. Toate celelalte au fost iniţiate de Guvern ori politicieni. Pe lângă asta, am lansat Declaraţia de la Timişoara, în 2010, care afirma necesitatea definirii familiei bărbat-femeie în Constituţie. Până în prezent, peste 10.100 de persoane au aderat la aceasta Declaraţie. [Declaraţia poate fi citită şi semnata aici: http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php]
 
 
Guvernul actual şi revizuirea Constituţiei
Guvernul actual ne anunţă că doreşte să revizuiască Constituţia anul acesta şi să ne cheme din nou la referendum. Anul trecut ne-a chemat cu scopuri politice si, din câte înţelegem, anul acesta vor să ne cheme iarăşi tot pentru motive politice. Noi credem insa că daca Guvernul intenţionează să facă referendum şi anul acesta, trebuie să supună votului nu numai agenda politicienilor, ci şi pe a noastră, a cetăţenilor şi familiilor din România. Cerem cu insistenţă ca familia şi căsătoria să fie protejate prin Constituţie, în referendumul din anul acesta. Teoretic, democraţia înseamnă că aleşii fac voia alegatorilor, nu invers. Din nefericire, practica în democraţia românească tinde spre opus, adică alegatorii să legitimeze prin vot voinţa şi agenda aleşilor. Credem că intr-o democraţie autentica trebuie să fie invers, iar anul acesta să fie diferit de anii precedenţi.
 
 
Ne consultăm cu publicul
In declaraţiile sale publice, Guvernul afirma că doreşte să se consulte cu „societatea civila” privind revizuirea Constituţiei. Este o doleanţa pe care o găsim salutara, dar dorim să fie una sincera, care merge în ambele sensuri, nu doar în unul. Dorim ca dialogul să fie unul în care cetăţenii asculta ce are Guvernul de spus, iar Guvernul ascultă ce au cetăţenii de spus. AFR împreună cu dumneavoastră constituie cea mai larga organizaţie civica din România, cea mai mare mişcare pro-familie din România. În privinţa căsătoriei şi a familiei, vorbim în numele a 650.000 de cetăţeni cu drept de vot.
 
 
Ce vă solicităm? AFR va căuta să intervină la Guvern ca să promoveze ceea ce doresc 650.000 de cetăţeni cu drept de vot. Dorim insa să ne consultam şi cu dumneavoastră. Va rugam pe fiecare să ne adresaţi o scurta nota în care să specificaţi daca (1) sunteţi de acord cu revizuirea Constituţiei ca să conţină definiţia căsătoriei bărbat-femeie; şi (2) daca doriţi ca referendumul prevăzut în acest an să includă revizuirea Articolului 48. Ce vom face cu notele dvs.? Intenţionăm să le adresam Guvernului cu prilejul consultărilor pe care le propune cu „societatea civila” pentru revizuirea Constituţiei. Aceste scurte comentarii pot fi scrise la nivel individual (Ion Ionescu, inginer, Iasi); familie (familia Ionescu, Cluj); biserica (parohia Petreşti) ori la nivel de organizaţii sau asociaţii. Trimiteţi comentariile dvs. la adresa noastră electronicaoffice@alianta-familiilor.ro.
 
 
50% plus 1
Pentru validarea amendamentelor constituţionale este nevoie ca 50% plus 1 dintre cetăţenii cu drept de vot să se prezinte la vot. Sperăm ca Guvernul să înţeleagă că protejarea căsătoriei în Constituţie va motiva majoritatea cetăţenilor tarii să se prezinte la vot. Va fi, credem, cel mai important amendament.
Categorii
De meditat ... Evenimente crestine Leadership Resurse Romanesti

Scrisoare publica anti pornografie

Ceva de genul acesta ar fi trebuit si bisericile Evanghelice sa organizeze

Atasez aici continutul ei

SCRISOARE DESCHISĂ PRIVIND MATERIALELE IMORALE/PORNOGRAFICE ÎN COTIDIENELE DIN ROMÂNIA

 

13.02.13

Stimată redacţie,

Alianţa Familiilor din România (AFR) reprezintă şi pledează în societatea românească pentru valorile şi interesele a peste 650.000 de cetăţeni adulţi, care, în majoritate sunt şi părinţi. Coaliţia pentru Moralitate în Media este reprezentată de cetăţeni din diferite părţi ale ţării, majoritatea părinţi, care doresc un mediu sănătos pentru creşterea copiilor lor, şi a fost înfiinţată cu scopul de a responsabiliza mass-media asupra efectelor şi influenţei pe care aceasta le are asupra dezvoltării comportamentale a indivizilor şi în mod special a tinerilor şi a copiilor. AFR şi Coaliţia pentru Moralitate în Media vă remit această scrisoare în legătură cu materialele difuzate în cotidianul pe care îl reprezentaţi.

IMPORTANŢA MASS-MEDIEI ÎN FORMAREA NOII GENERAŢII

Au fost enunţate multiple teorii privind influenţa pe care mass-media o are asupra comportamentului, modelând personalitatea umană sub aspect cognitiv, afectiv şi comportamental. Ca părinţi care susţin valorile moralei creştine, dorim să tragem un semnal de alarmă asupra materialelor imorale difuzate în presă, care pot avea un efect devastator asupra formării noii generaţii, şi să oprim publicarea lor în cotidiene. O societate care îşi pierde valorile se îndreaptă cu paşi siguri către colaps.

Adăugăm şi faptul că în alte state europene este ceva neobişnuit ca în cotidiene să existe materiale pornografice, acestea din urmă fiind distribuite doar persoanelor adulte. Vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple şi în România şi legea nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei să fie respectată şi de cotidiene, care nu au dreptul să publice imagini cu caracter obscen.

EFECTUL MATERIALELOR ŞI IMAGINILOR PORNOGRAFICE ASUPRA DEZVOLTĂRII PSIHICE A COPIILOR ŞI A TINERILOR

Traversăm o perioadă dificilă, şi nu neapărat din punct de vedere financiar sau economic. Suntem martori la o creştere a violenţei şi a dependenţei sexuale fără precedent în ţara noastră. Dependenţa de pornografie este cea mai răspândită şi are efecte inimaginabile asupra psihicului tinerilor. Creierul nostru funcţionează pe bază de asociere şi fiecare imagine pe care o vedem creează un model, astfel că prin repetarea unor imagini similare se creează un mecanism în creier care este foarte greu de controlat. De exemplu, o persoană care este expusă în mod regulat unor imagini care prezintă femei îmbrăcate foarte sumar sau dezbrăcate începe să desconsidere femeile şi să le asocieze cu obiecte care nu prezintă sentimente sau valoare. Dacă persoana în cauză este de gen feminin, atunci ea va începe să se perceapă pe sine însăşi ca un obiect al cărui singur scop este să fie cât mai provocator pentru sexul opus. Creierul interacţionează într-un anumit fel când este vorba despre o persoană şi într-un alt fel când este vorba despre un obiect. Cât timp o persoană este percepută ca un obiect, ea devine o potenţială victimă a abuzului din partea celui care are o astfel de percepţie. Dumneavoastră, prin imaginile pe care le publicaţi, contribuiţi în mod indirect la creşterea violenţei şi abuzurilor verbale şi fizice.

Această intoxicaţie a creierului cu materiale pornografice produce depresie, hiperactivitate şi performanţe şcolare slabe la copii şi tineri, împiedicându-i să dezvolte relaţii sănătoase şi armonioase şi făcându-i incapabili să formeze mai târziu o familie sănătoasă. Aceste lucruri afectează familia şi societatea pe termen lung, într-o manieră profundă.

O NOTĂ DIN PARTEA UNUI SIMPATIZANT AFR CARE REFLECTĂ UN INCIDENT RECENT

Aportul dumneavoastră nu este deloc neimportant, chiar dacă suntem bombardaţi cu pornografie din toate părţile, iar înlăturarea imaginilor imorale din cotidiene nu ar avea o influenţă prea mare. Chiar dacă pornografia va continua să fie difuzată, nu dorim să-i expunem pe copiii noştri la astfel de imagini atunci când călătorim prin oraş, deoarece cotidienele sunt achiziţionate în număr mare şi citite de cele mai multe ori în mijloacele de transport în comun. În sprijinul celor spuse mai sus vine şi această întâmplare recentă a unui simpatizant AFR. “Într-una din zile, mergând cu metroul dimineaţa, am văzut în faţa mea, pe scaun o doamnă care citea un cotidian, având alături fetiţa ei de 7-8 ani. Citea un articol şi pe cealaltă pagină era o imagine cu un cuplu complet dezbrăcat într-o poziţie sexuală denigrantă. Fetiţa se uita consternată la imagine, încercând să înţeleagă ce se petrece în acea ilustraţie. Văzând nepăsarea totală a mamei faţă de imaginile pe care le urmăreşte fiica ei, am îndrăznit să-i spun şi s-o atenţionez la ceea ce o expune pe fetiţă, dar aceasta mi-a răspuns cu nepăsare, că oricum sunt expuşi copiii la tot felul de imagini, aşa că ce mai contează… I-am răspuns că măcar noi, ca părinţi, ar trebui să-i ferim şi să ne pese de ei, iar ea a întors atunci pagina unde era, de asemenea, o altă imagine pornografică.” E o realitate crudă şi nu toţi oamenii sunt conştienţi de pericolele care îi pândesc şi apoi, peste ani, nu înţeleg comportamentul ciudat al copiilor lor. Copii care au fost victime ale nepăsării.

Faptul că mass-media consideră că rolul ei nu este acela de a educa , ci doar de a face divertisment nu este o scuză pentru editori de a se coborî mereu şi mereu la nivelul celor mai de jos din rândul publicului. Nu acesta ar trebui să fie rolul principal al mass-mediei, de a “uniformiza” toţi indivizii după pătura socială de cea mai joasă speţă şi de a scoate profit cu orice preţ, chiar cu acela al pierderii demnităţii umane.

Avem dreptul să circulăm pe stradă sau în mijloace de transport fără să fim agresaţi din toate părţile de imagini obscene, care sunt o ofensă la adresa demnităţii persoanei, a pudorii şi a moralităţii. Pornografia dezumanizează. De aceea vă rugăm să opriţi publicarea imaginilor imorale sau pornografice în cotidianul dvs.

Acestea fiind spuse, Coaliţia pentru Moralitate în Media va urmări ca legea să fie respectată, prin monitorizarea atentă a tuturor cotidienelor şi publicaţiilor a căror destinaţie unică nu este reprezentată, în mod specific, de către adulţi (aşa cum este specificat în Legea 196/2003).

În speranţa că punctele enunţate în această Scrisoare Deschisă vor fi luate în considerare, aşteptăm răspunsul dumneavoastră, pentru a nu continua demersul în justiţie.

 

Cu stimă,

Coaliţia pentru Moralitate în Media

Alianţa Familiilor din România