Categorii
Scoala

Istoria cuvintelor – Lectie TED ED

The older the word, the longer (and more fascinating) the story. With roots in Old English, ‘true’ shares etymological ancestors with words like betroth and truce…but also with the word tree. In fact, trees have been metaphors for steadfastness and faithfulness for as long as the word true has defined the same qualities. Gina Cooke describes the poetic relationship between ‘tree’ and ‘true.’

Lesson by Gina Cooke, animation by Brad Purnell.

 

 

Categorii
De meditat ...

Cuvintele dor mai tare…

Categorii
Sa zambim :)

Cuvinte care incep doar cu P

Cum te numesti, Domnule ?
– Petru Popescu.
– Si ce lucrezi?
– Prepar pesti pentru pulverizat.
– Bine, dar ce anume operatii faci?
– Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
– Dar de ce vorbesti numai cu „P”?
– Poftim ?
– De ce vorbesti numai cu „P”?
– Pot pronunta pe P perfect perceptibil.
– Ei, asta e acum! Pun ramasag ca la intrebarile mele vei gresi.
– Primesc.
– Pe cat?
– Pun prinsoare pe patru poli!
– S-a facut. Spune-mi ce-ti place sa mananci?
– Peste, pastravi, plachie, potirnici, piftie piperata, pirjoale, pastrama, papricas, porumbei, pui pane.
– Si ce vin bei?
– Pinot, pelin, porto.
– Si ce desert?
– Placinte, prajituri, papanasi, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
– Dar inghetata obisnuesti?
– Putin profiterole, parfait.
– Spune-mi cum iti petreci timpul liber?
– Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
– Dar vara?
– Pescuiesc.
– Si iarna?
– Patinez.
– Te pomenesti ca poti sa-mi spui o poezie numai cu litera „P”?
– Pot.
– Asta nu o mai cred. Spune-o!

POEZIA POETULUI PETRU POPESCU:
„Prin pustiuri, peste pietre
Pasari, palcuri pribegesc
Parasindu-si puii proprii
Pe pamantul parintesc.
Prima pasare, pilotul
Plescaia puternic pliscul
Plutea privind pamantul
Pajistea, padurea, piscul.”

-Bine! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei cand ai plecat?
– Paraschivo papusico, pentru pranz presara putin patrunjel pe potarnichi. Pa!
– Vad ca am pierdut.
– Pardon, platesti patru poli pentru pierderea pariului.
– Platesc.
– Pune paralele pe portofel.
– Inca o intrebare.
– Poftim !…
– Ce adresa ai matale ?
– Prelungirea Popa Petrescu 4, parter, plecand prin Pangari, peste pod.

Categorii
Uncategorized

De ce strigam unul la celalalt cand suntem nervosi… Mohandas Karamchand Gandhi

„Intr-o zi,un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:

-De ce tipa oamenii cand sunt suparati?
-Tipam deoarece ne pierdem calmul,zise unul dintre ei.
-Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? Intreba din nou inteleptul…
-Pai,tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude,incerca un alt discipol?!

Maestrul intreba din nou:
-Totusi,nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?

Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri:

-Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta,ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzii unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati,cu atat mai tare trebuie sa strige,din cauza distantei si mai mari.

-Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor,suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica.Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc,doar soptesc,murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.

In final,inteleptul concluziona, zicand:
-Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta,nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere.”

Mahatma Ghandi